România a formulat o ofertă pentru Statele Unite ale Americii, vizând reducerea costurilor de staționare a trupelor americane pe teritoriul țării. Propunerea include plata a aproximativ 15.000 de euro pentru fiecare militar american staționat, precum și suport pentru cheltuielile de cazare și întreținere. Pe lângă sumele de bani, planul cuprinde și facilități pentru familiile militarilor, asigurând acestora acces la spitale și școli locale, într-un efort de a atrage un număr mai mare de soldați.
În schimbul acestor facilitate, oficialii români au solicitat suplimentarea efectivelor americane și trimiterea de echipamente militare suplimentare în țară. Până în acest moment, Washingtonul a acoperit integral toate cheltuielile legate de staționarea militarilor americani în România. Acum, cele două state negociază contribuția financiară a Bucureștiului, în contextul în care administrația lui Trump solicită ca partenerii să preia o parte din aceste costuri de operare.
Elbridge Colby, numărul doi în Pentagon după Pete Hegseth, se află în proces de revizuire a prezenței militare americane în Europa. Acesta va prezenta diferite scenarii de lucru secretarului pentru Război, Pete Hegseth, care va transmite variantele președintelui Trump. Se estimează că președintele Trump va lua o decizie finală cu privire la prezența militară în regiune la începutul lunii decembrie, după ce vor fi analizate toate opțiile propuse.
Pentru a susține această prezență, Guvernul intenționează să investească aproximativ 4 miliarde de euro până în anul 2040 în baza Mihail Kogălniceanu. Această investiție masivă vizează modernizarea și extinderea infrastructurii militare la standarde NATO, adaptând bazele la noile sisteme de armament. Proiectul include și dezvoltarea Centrului european de instruire F-16 de la Fetești, transformându-l într-un centru regional de pregătire pentru piloții statelor membre și partenere ale Alianței.
Ambasadorul român la Washington, Andrei Muraru, a subliniat importanța vizitei lui Elbridge Colby pentru clarificarea pozițiilor privind prezența militară. Muraru a recomandat ca deciziile strategice luate de România să primească suportul întregului arsenal politic, inclusiv al Parlamentului, indiferent de eventualele schimbări de configurație politică. Această abordare este considerată esențială pentru a oferi asigurări Washingtonului că angajamentele de securitate ale României sunt constante și stabile pe termen lung.
România se confruntă cu o necesitate de creștere a cheltuielilor pentru apărare, având obiectivul de a ajunge la 5% din PIB, de la nivelul de aproximativ 2,5% în prezent. Această mișcare vine într-un context de intensificare a tensiunilor în Marea Neagră, regiune care rămâne un punct critic pentru securitatea transatlantică și unitatea NATO, în contextul conflictului din Ucraina.