Drumul național Transfăgărășan marchează astăzi o nouă aniversare de la momentul inaugurării sale oficiale. Pe 20 septembrie 1974, la cota 2042, pe platoul Bâlea Lac, a fost deschis acest drum spectaculos care a permis stabilirea unei noi legături de circulație între regiunile Muntenia și Transilvania. Această lucrare de infrastructură a reprezentat un punct de reper major pentru transportul auto în țară.
Traseul drumului se întinde pe o lungime de 90 de kilometri, traversând cel mai înalt lanț muntos al României, Munții Făgăraș. Drumul pornește de la barajul lacului de acumulare Vidraru și ajunge până la șoseaua Sibiu-Făgăraș. Pentru a permite trecerea de pe versantul sudic pe cel nordic, a fost construit un tunel lung de 887 de metri, situat între vârfurile Capra și Paltinul.
Construcția a început în anul 1969, implicând un efort masiv din partea armatei. În prima etapă, două detașamente de geniști din Regimentul 1 Geniu „Alexandru Ioan Cuza” din Râmnicu Vâlcea au lucrat la proiect. Fiecare dintre aceste două unități avea un efectiv de aproximativ 200 de militari, care au atacat lucrarea din două direcții opuse, de la nord la sud și de la sud la nord.
Pe măsură ce volumul lucrărilor a crescut, unitățile de geniu au fost întărite cu militari din alte arme, efectivele fiind schimbate la fiecare șase luni. Pentru obiectivele specifice, au fost trimise subunități din aproape toate unitățile de geniu din țară. Lucrarea a implicat execuția a circa 4 milioane metri cubi de terasament, 290 de mii metri cubi de fundații și peste 6 milioane de kilograme de explozibil.
Proiectul a inclus și alte structuri complexe, precum 27 de viaducte și poduri rezistente, alături de 830 de lucrări transversale. Pentru realizarea acestui drum, care rivalizează cu marile drumuri din Alpi, s-au folosit 598 de mii metri pătrați de suprastructuri de macadam și 290 de mii metri cubi de zidărie. La finalizarea lucrării, 553 de ofițeri, soldați și maiștri militari au fost decorați cu ordine și medalii.
Transfăgărășanul rămâne unul dintre cele mai importante coridoare de transport montan din România, fiind un element cheie în rețeaua de drumuri naționale. Infrastructura de acest tip este esențială pentru conectivitatea între zonele montane și regiunile de câmpie, facilitând atât transportul de mărfuri, cât și fluxul de turiști care traversează Munții Făgăraș.