O nouă inițiativă culturală permite cetățenilor să exploreze istoria capitalei printr-o experiență digitală imersivă. Proiectul „București: Memoria în Realitate Virtuală” a fost prezentat public sâmbătă, 17 octombrie, la Muzeul Național de Istorie a României. Această tehnologie de realitate virtuală oferă utilizatorilor posibilitatea de a vizualiza transformările profunde ale spațiului urban din București, acoperind epoci istorice diferite.
Prima parte a experienței virtuale se concentrează pe Bucureștiul din perioada regală, oferind o privire asupra unor repere arhitecturale specifice. Publicul poate observa detalii precum Piața Palatului și prezența statuii ecvestre a Regelui Carol I, elemente care ajută la înțelegerea atmosferei și a vieții cotidiene de atunci. Reconstrucția digitală urmărește să ofere o imagine fidelă a modului în care arăta orașul în acele decenii.
A doua experiență virtuală pune accentul pe transformările aduse de perioada comunistă și pe contextul istoric al anului 1989. Proiectul include o reconstrucție a Pieței Revoluției, axându-se pe evenimentele din decembrie 1989, un moment de o importanță majoră pentru societate. Scopul este ca aceste momente istorice să fie cercetate și discutate de către noile generații, folosind medierea tehnologică pentru a facilita dialogul.
Realizarea acestui proiect a implicat un proces complex de documentare istorică și cercetare vizuală riguroasă. Echipa a combinat modelarea 3D, grafica 2D și dezvoltarea digitală cu designul audio pentru a crea o lume virtuală coerentă. Asociația ARTBYTE a dezvoltat această inițiativă, care este finanțată de ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București, în cadrul Programului Cultural „București în premieră” 2026.
Tehnologia VR este utilizată aici nu doar pentru spectacol, ci ca un instrument de mediere culturală pentru explorarea directă a trecutului. Prin utilizarea căștilor de realitate virtuală, utilizatorii sunt „teleportați” în Bucureștiul de altădată, fiind invitați să facă comparații între epoci. Această abordare modernă transformă modul în care publicul interacționează cu patrimoniul istoric și cu memoria colectivă a orașului.
Proiectele de acest tip se încadrează în tendințele actuale de digitalizare a patrimoniului cultural din România. Prin utilizarea tehnologiilor de ultimă generație, instituțiile culturale încearcă să atragă publicul tânăr și să ofere metode de învățare mai interactive. Această evoluție digitală ajută la conservarea memoriei urbane într-un format accesibil, facilitând conexiunea dintre istoria documentată și experiența senzorială modernă.