Coiful princiar getic de la Coțofenești a fost prezentat la Muzeul Național de Istorie a României, marcând o etapă crucială în procesul de restaurare. Ministrul Culturii, Ioana Ciocan, a anunțat că acest obiect de o importanță istorică majoră va putea fi admirat de public în cadrul unei expoziții speciale, organizată cu prilejul Zilei Culturii Naționale. Evenimentul a oferit detalii despre starea actuală a artefactului, care se află aproape de forma sa originală.
Directorul general al MNIR, Cornel Ilie, a explicat că procesul de restaurare intră acum în ultima sa fază. Cea mai mare provocare a fost rezolvarea problemei legate de turtirea coifului, deoarece acesta fusese aplatizat și avus o traumă semnificativă. Specialistul Alexandru Doja a reușit să aducă artefactul aproape de forma sa inițială, după ce a efectuat toate investigațiile și analizele necesare pentru a stabili cea mai bună metodologie de lucru.
Ultima etapă a intervenției va consta în reatașarea obrăzarului, care fusese restaurat anterior, dar s-a desprins. Alexandru Doja a precizat că acest proces final va fi mult mai puțin complicat și va fi rezolvat într-un timp scurt. În prezent, coiful nu poate fi expus în poziția sa normală deoarece nu are stabilitatea necesară din cauza obrăzarului desprins, însă restauratorul a reușit să aducă obiectul la formă bucată cu bucată.
Pentru a corecta deformările, Alexandru Doja a utilizat metode experimentale, care au reprezentat o premieră în acest domeniu. Deformările au fost corectate prin aplicarea unei presiuni între două mulaje, folosind un material termoplastic în interiorul și exteriorul obiectului. Această tehnică a permis aplicarea unei suprafețe de contact cât mai mari pentru a trece metalul peste zona de plasticitate, reușind astfel să recupereze forma generală a coifului.
Deoarece nu a existat o scanare exactă a dimensiunilor obiectului înainte de furt, restauratorul s-a ghidat după o replică existentă în colecția muzeului. Deși replica prezenta și ea anumite deformări cauzate de trecerea timpului, aceasta a servit drept model de referință pentru reconstrucție. Vicepremierul Marian Neacșu a declarat că va sprijini eforturile de restaurare ale instituției și a subliniat importanța recuperării ultimei brățări din setul de vestigii.
Procesul de conservare a fost susținut de o documentație imagistică complexă și de analize fizico-chimice noninvazive, precum microscopia electronică și spectroscopia de raze X. Aceste investigații au fost realizate în colaborare cu cercetătorii de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” și experți din Regatul Țărilor de Jos, pentru a asigura o strategie de restaurare bazată pe principiul intervenției minime.