Sâmbătă, 7 noiembrie, se marchează împlinirea a 115 ani de la nașterea Mariei Lătărețu, una dintre cele mai apreciate interprete de muzică populară din România. Născută sub numele de Maria Borcan în 1911, la Bălcești, județul Gorj, aceasta a devenit o figură emblematică a folclorului românesc. Artista a fost numită de-a lungul timpului Prințesa cântecului popular românesc sau Crăiasa cântecului românesc, fiind recunoscută pentru vocea sa unică.
Copilăria artistei a fost marcată de dificultăți materiale și de o viață modestă într-o casă cu două încăperi. Maria Borcan a fost al 16-lea copil al familiei formată din Ion și Maria Borcan, fiind nevoită să muncească pentru a ajuta familia. Ea mergea la câmp sau culegea prune prin sat, cântând pentru câțiva bănuți sau alături de alte fete, talentul său muzical fiind moștenit de la mama sa, descendentă a unei familii de lăutari de pe Valea Gilortului.
Talentul său a fost rafinat încă de la vârsta de 12 ani, când cânta în taraful lui Ionică Gîlcă din Novaci și ulterior în Târgu-Jiu. În 1927, ea a devenit solista principală a grupului condus de Tică Lătărețu, viorist din Lelești, care a devenit ulterior soțul ei. Cariera sa a fost susținută și de fratele său, Ioniță Borcan, care i-a cumpărat o chitară la vârsta de 13 ani și a învățat-o să se acompanieze singură.
Ascensiunea sa în București a început în 1933, dar momentul decisiv a fost în 1937, când folcloriștii Constantin Brăiloiu, Harry Brauner, Tiberiu Alexandru și Mihai Pop au descoperit-o. După primele înregistrări pe cilindri de fonograf și debutul la Radio București, ea a cântat în locații de prestigiu, precum restaurantul „Dorul Ancuței”. În perioada 1939-1949, Maria Lătărețu a fost o figură centrală în viața socială a capitalei, interpretând muzică pentru o elită de artiști.
Repertoriul său vast a cuprins aproximativ 1000 de cântece, dintre care 104 au fost compoziții proprii, inclusiv piese precum „Lie, Ciocârlie” sau „Sanie cu zurgălăi”. Artista a susținut turnee internaționale în numeroase țări, de la Polonia și Egipt până în Turcia și Iordania. La Moscova, ea a cântat la restaurantul „Dunărea” și a fost lăudată de compozitorul Aram Haciaturian, care i-a oferit titlul de Crăiasa cântecului românesc.
Moștenirea artistică a Mariei Lătărețu este menținută activ prin organizarea Festivalului „Maria Lătărețu” la Târgu-Jiu, începând cu anul 1981. Deși a avut o carieră strălucită, viața sa a fost marcată de drame personale, inclusiv pierderea a cinci dintre cei șase copii și perioada în care soțul ei a stat șapte ani în lagăr. Artista a decedat pe 27 septembrie 1972, la Românești, în urma unei congestii cerebrale, imediat după un concert.