Marius Spiridon, fondatorul Createrra și autor de carte, a propus o schimbare de perspectivă asupra modului în care România își poate construi un brand de țară. În cadrul conferinței Gândul „Made in Romania”, acesta a argumentat că nu este necesară inventarea unor concepte noi, ci utilizarea valorilor, oamenilor și tradiției care există deja în societatea românească. Această abordare pune accentul pe realism în detrimentul imaginației pure pentru a crea o identitate solidă.
Conform viziunii lui Marius Spiridon, cultura poate deveni punctul de întâlnire pentru companiile românești, produsele locale și creativitatea națională. El consideră că acest spațiu identitar oferă o umbrelă comună sub care produsele românești pot fi promovate eficient și pe piețele externe. În loc de sloganuri de marketing create de la zero, Spiridon recomandă folosirea capitalului cultural existent ca punct de referință pentru dezvoltarea economică și comercială a țării.
Un exemplu concret de activ cultural puternic care ar putea servi drept punct de plecare este Festivalul George Enescu. Marius Spiridon a descris acest eveniment ca fiind „un miracol al României”, sugerând că un astfel de brand cultural ar putea proteja și promova alte forme de creație românească. Această idee a fost susținută și de Bogdan Bucur, profesor universitar la SNSPA, care în trecut a propus concepte similare privind identitatea națională.
Totuși, Marius Spiridon subliniază că fundamentul economiei viitorului rămâne educația, criticând sistemul actual care se bazează pe obediență în loc de inovație. El a declarat că o cultură bazată pe inovație nu poate apărea într-un mediu educațional rigid, menționând că mediul economic românesc se află încă într-o etapă de tipul „Vestul Sălbatic”. Pentru a evolua, este necesară o schimbare de gândire, psihologie și un nivel sporit de introspecție în forța de muncă.
Pentru a asigura succesul acestui model, Marius Spiridon a sintetizat trei piloni esențiali: aliniamentul, apartenența și contribuția reciprocă. Companiile trebuie să meargă în aceeași direcție, reprezentând un crez comun, iar oamenii trebuie să simtă că fac parte din același spațiu. În final, fiecare entitate trebuie să aducă valoare celorlalte, permițând creșterea colectivă a întregului ecosistem economic prin colaborare și reputație construită împreună.
Construirea unui brand de țară complex implică integrarea sectorului cultural cu cel industrial și tehnologic. România are potențialul de a inova în domenii precum bateriile sau mașinile, depășind limitele de a fi o țară care exportă doar vinuri. Această strategie vizează transformarea etichetei „Made in Romania” dintr-o simplă marcă de fabricație într-o construcție largă, unde inovația și tradiția se susțin reciproc pentru a crea o imagine globală de prestigiu.