Sărbătoarea Sfintei Parascheva, care se celebrează anual pe 14 octombrie, aduce cu sine o cinstire deosebită în Moldova și în întreaga țară. Credincioșii se adună pentru a cere ajutor împotriva unor boli considerate de multe ori fără scăpare, precum afecțiunile de la nivelul șchiopilor, surzilor sau ologilor. În această perioadă, pelerinajul de la Iași atrage sute de mii de oameni care vin să se închine la moaștele sfintei, căutând ajutor în momente de suferință sau în probleme de familie.
Relatări despre minuni au fost consemnate de-a lungul timpului, inclusiv de Sfântul Cleopa de la Sihăstria. Acesta a povestit despre două femei bolnave care au dorit să se închine la raclă fără a aștepta la rând, aducând un semn de mulțumire sub formă a unei pernuțe. În momentul înculcării în apropierea raclei, Sfântul Cleopa a observat cum Sfânta Parascheva a ridicat singură capul, permițând femeilor să îi așeze darul oferit la căpătâi.
Alte mărturii impresionante provin din scrisori trimise preoților de la Mitropolia din Iași sau din lucrările unor martori ai credinței. Un inginer bolnav de plămâni a fost vindecat miraculos înainte de o operație necesară, după ce mama sa s-a rugat la moaștele sfintei. De asemenea, o femeie de 40 de ani a scăpat de o sinuzită gravă care îi afectase creierul, după ce a primit un pomelnic, iar un copil mut a început să vorbească brusc după rugăciuni.
Există și cazuri de vindecări după oferirea unor daruri sau folosirea unor obiecte sacre. O doamnă a adus un covor persan ca mulțumire pentru vindecarea soțului său, care suferise de cancer și nu mai avea tratament medical posibil. O altă femeie a raportat că durerile soțului ei, afectat de bube purulente, s-au oprim după ce a aplicat pe fața acestuia o batistă curată atinsă de moaștele sfintei. Un preot din Transilvania a relatat că și-a recăpătat vederea și sănătatea plămânilor după rugăciuni făcute lângă peretele moaștelor.
Pe lângă aspectul religios, ziua de 14 octombrie este legată de tradiții populare și de pregătirile pentru iarnă. Ciobanii urmăresc comportamentul oilor pentru a prezice vremea: dacă acestea stau strânse, iarna va fi grea, iar dacă sunt răsfirate, va fi blândă. În această zi, care este o sărbătoare cu cruce roșie în calendarul ortodox, nu se fac treburi grele la curte, nu se lucrează la câmp și nu se coase sau țese, respectându-se astfel interdicțiile tradiționale.
În calendarul ortodox, sărbătorile cu cruce roșie impun respectarea unor reguli stricte de post și de activitate. Acestea marchează zile în care nu se efectuează lucrări agricole sau gospodărești grele, precum spălatul rufelor sau coaserea hainelor. Această tradiție are rolul de a menține o atmosferă de recunoștință și liniște, oferind comunităților un moment de pauză față de activitățile cotidiene, concentrându-se pe rugăciune și pe menținerea ordinii spirituale în cadrul familiilor.