Reuniunea Teatrelor Naționale Românești a reușit să adune în Chișinău, în luna septembrie, o varietate de trupe de teatru provenite din diverse orașe. Evenimentul a inclus participări din București, Iași, Cluj-Napoca, Sibiu, Galați, Târgu Mureș, Suceava, Timișoara și Craiova. Din Republica Moldova, au fost prezenți Teatrul Național „Mihai Eminescu”, „Eugen Ionesco”, „Luceafărul” și „Teatrul Fără Nume”, alături de trupe din Bălți și Cahul. Programul a cuprins spectacole de teatru radiofonic, conferințe, lansări de cărți, reviste, precum și expoziții de artă și fotografie.
Un moment de solidaritate important a fost reprezentat de prezența Teatrului Național Academic Dramatic „Ivan Franko” din Kiev. Această participare constituie un gest de susținere pentru artiștii ucraineni, pe care Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Chișinău îl menține în fiecare an de la începutul invaziei Rusiei. Evenimentul a subliniat rolul artei de a aduce pace și armonie, încercând să transcendeze frontierele și zonele de conflict prin mesajul său cultural.
În cadrul acestui maraton cultural, Teatrul Național „Vasile Alecsandri” din Bălți a adus pe scenă piesa „Revizorul” de Gogol, sub regie Slava Sambriș. Spectacolul utilizează satira pentru a denunța viciile umane, precum prostia și lăcomia, teme care rămân relevante în diverse regiuni ale Europei de Est. Regizorul a optat pentru o abordare mai ponderată față de alte versiuni, construind o structură narativă accesibilă spectatorului, fără a recurge la trucuri scenice exagerate pentru a dezvălui caracterul personajelor.
Distribuția spectacolului include actori precum Ciprian Răcila în rolul primarului Skvoznik-Dmuhanovski, un personaj autoritar dar servil în fața falsului revizor. Igor Șevciuc interpretează rolul lui Hlestakov, un personaj timid care se adaptează rapid noii sale ipostaze de funcționar important. Alți actori implicați sunt Veaceslav Vlad, Svetlana Buga, Silvia Țurcanu, Ina Ilașciuc-Ungureanu și Irina Țăruș. Interpretările subliniază corupția și oportunismul, prin scene în care personaje precum judecătorul sau directorul spitalului oferă „peșcheșuri” pentru a evita problemele.
Regia lui Slava Sambriș pune accent pe meandrele subiectului și pe răsturnările de situație, oferind un contrapunct între agitația personajelor și mesajul satiric. Spectacolul explorează și dinamica dintre Anna Andreevna și fiica sa, Maria Antonovna, adăugând intensitate întregii de mase. Finalul, marcat de impactul scrisorii interceptate de Șpekin, evidențiază o reacție de satisfacție meschină din partea celorlalți participanți la corupție, care se bucură de greșelile colegilor lor.
Deși Chișinăul beneficiază de o agendă culturală densă, există o disparitate vizibilă față de restul țării. În afara orașelor precum Bălți, Soroca, Orhei și Cahul, centrele raionale se confruntă cu o penurie de evenimente culturale. În aceste zone, accesul la artă este limitat, spre deosebire de capitală unde abundența de festivaluri impune o selecție riguroasă din partea publicului cultivat.