Adunarea Generală a Academiei Române a organizat, în cadrul sesiunii din 14 octombrie, procesul de alegere a noilor membri de onoare. Decizia a fost luată prin mijlocul votului secret, după ce membrii instituției au analizat candidaturile propuse. În urma acestui proces de votare, au fost desemnate șapte persoane care vor face parte din această categorie de distincție în cadrul Academiei.
Din rândul membrilor de onoare rezidenți în România, au fost selectați doi reprezentanți ai unor secții diferite. Adrian-Paul Iliescu a fost ales pentru Secția de filosofie, teologie, psihologie și pedagogie. Pe partea cețială, Stere Gulea a obținut această funcție de onoare reprezentând Secția de arte, arhitectură și audiovizual, marcând astfel prezența unor figuri consacrate în structura de conducere a Academiei.
Procesul de alegere a inclus și o componentă internațională semnificativă, cu specialiști provenind din diverse țări. Dan Burghelea a fost ales din USA pentru Secția de științe matematice, în timp ce Randy W. Schekman din SUA va reprezenta Secția de științe biologice. De asemenea, Mioara Mandea a fost selectată din Franța pentru Secția de științe geonomice, aducând o perspectivă externă asupra cercetării științifice.
Alte două nume din străinătate au fost incluse în lista celor șapte membri de onoare aleși. Boris Găină, din Republica Moldova, va face parte din Secția de științe agricole și silvice. Tot din Franța, Vladimir Cosma a fost ales pentru Secția de arte, arhitectură și audiovizual, completând astfel grupul de specialiști internaționali care vor deține acest statut de onoare în cadrul instituției de cercetare.
Această procedură de alegere a membrilor de onoare este un mecanism prin care Academia Română recunoaște contribuția extraordinară a unor personalități în diverse domenii ale cunoașterii. Procesul de vot secret asigură independența deciziei în cadrul Adunării Generale, permițând integrarea unor experți de renume, fie că aceștia activează în cadrul țării sau în comunitatea academică internațională.
Academia Română funcționează ca o instituție de vârf în domeniul cercetării și dezvoltării, coordonând activitățile științifice și culturale din țară. Deciziile luate de Adunarea sa Generală, precum cele de astăzi, definesc direcția de dezvoltare a comunității de cercetători și mențin standardele de excelență academică necesare în contextul european actual.