În prezent, România și Republica Moldova nu au un proiect politic oficial de unire, însă între cele două state se construiește o conexiune profundă prin resurse umane și infrastructură. Deși nu există un calendar pentru o unificare politică sau decizii constituționale în acest sens, legăturile economice și sociale devin tot mai strânse. Această apropiere se manifestă prin investiții strategice și o integrare de facto care depășește relația obișnuită dintre două state vecine.
Un element central al acesteui proces este statutul juridic al cetățenilor. Premierul moldovean Vasile Tofan a declarat în iulie 2026 că peste o treime dintre cetățenii Republicii Moldova dețin și cetățenia română. Această realitate este reflectată și în rândul elitei politice, unde președinta Maia Sandu deține cetățenia română. Această suprapunere de identități juridice oferă milioane de oameni drepturi de circulație și muncă în cadrul Uniunii Europene, transformând România într-un stat cu legături directe pentru societatea moldoveană.
Pe plan economic și de infrastructură, România a consolidat poziția în regiune prin preluarea unor active strategice. În anul 2026, Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța a finalizat achiziția operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești, ICS Danube Logistics, de la BERD. Această tranzacție este crucială, deoarece Giurgiulești reprezintă principala poartă maritimă a Republiciei Moldova, gestionând peste 70% din importurile și exporturile pe cale navigabilă. Prin această acțiune, România controlează o verigă vitală din comerțul extern al țării vecine.
Securitatea energetică și conexiunile de transport reprezintă alte puncte de contact esențiale. Infrastructura de energie, prin interconectări electrice și proiecte precum gazoductul Iași–Ungheni–Chișinău, face ca Republica Moldova să fie tot mai dependentă de sistemul energetic românesc. În paralel, proiectele de modernizare a podurilor peste Prut și a coridoarelor de transport transformă frontiera dintr-o barieră într-o zonă de conectare. Aceste investiții sunt menite să reducă vulnerabilitatea energetică a Republicii Moldova și să faciliteze circulația mărfurilor.
Informația și cultura joacă, de asemenea, un rol în integrarea spațiilor de viață. TVR Moldova, lansat la 1 decembrie 2013, funcționează ca o investiție strategică a României, oferind un canal dedicat care suprapune spațiile informaționale. Această prezență media asigură un flux constant de producții și formate realizate în România, facilitând o conexiune culturală între cele două părți. Astfel, integrarea nu se limitează la tranzacții comerciale, ci include și un segment de comunicare și identitate culturală.
În contextul actual, Republica Moldova își menține obiectivele de integrare în cadrul Uniunii Europene, sub conducerea Guvernului Tofan. Deși procesul de aderizare la UE este direcția oficială a Chișinăului, infrastructura și legăturile economice sunt deja într-un stadiu avansat de dezvoltare. Această realitate demonstrează că, în timp ce unirea politică rămâne un subiect juridic complex, integrarea prin capital, energie și transport este un proces care se desfășoară activ în prezent.