Trei organizații care apără interesele cetățenilor români din Ucraina au transmis un memoriu oficial către autoritățile de la București, solicitând o intervenție de urgență la nivelul conducerii de la Kiev. Demersul vizează modificarea proiectului de lege nr. 16.119, care reglementează drepturile educaționale ale minorităților naționale. Organizațiile avertizează că noile prevederi pot afecta grav sistemul de învățământ în limba română din comunitățile de peste hotare.
Memoriul a fost adresat președintelui Nicușor Dan și ministrului interimar de Externe, Oana Țoiu. De asemenea, documentul a fost trimis președinților Comisiilor pentru românii de pretutindeni din cele două Camere ale Parlamentului, Cristina Dumitrescu și Mircea Roșca, precum și președinților Comisiilor de politică externă din Senat și Camera Deputaților, Titus Corlățean și Hajdu Gabor. Această acțiune vine după ce Comisia pentru educație, știință și inovare a Radei Supreme a recomandat adoptarea proiectului în primă lectură.
Cele trei entități semnatare sunt Uniunea Regională a Românilor din Transcarpatia „Dacia”, Centrul Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți și Asociația Național-Culturală „Basarabia” a Românilor din regiunea Odesa. Acestea subliniază că, deși proiectul conține unele elemente utile, există probleme majore pentru păstrarea școlilor. Reprezentanții comunității solicită ca legislația ucraineană să ofere garanții reale pentru identitatea și limba română, respectând obligațiile asumate de statul ucrainean.
Solicitările principale includ păstrarea rețelei tradiționale de școli și garantarea dreptului la educație în limba română până la finalizarea liceului sau a învățământului profesional. Asociațiile cer eliminarea formulărilor care permit utilizarea limbii române doar „alături de” limba de stat, insistând ca limba română să rămână principala metodă de predare. De asemenea, se cere renunțarea la mecanismul prin care majoritatea părinților poate decide extinderea predării în limba de stat, riscând pierderea caracterului românesc al școlilor.
Un alt punct critic vizeat este instituirea unei excepții pentru clasele cu predare în limba minorității de la pragul minim de cinci elevi. Această măsură ar preveni desființarea claselor în localitățile cu un număr redus de copii. Mai mult, se cere ca directorii și personalul administrativ din aceste instituții să cunoască limba minorității, pentru ca dreptul la educație să fie asigurat complet. Se solicită totodată protecția rețelei de școli în cazul oricăror reorganizări de sistem.
Dreptul la educație în limba maternă este protejat de Constituția Ucrainei, prin articolele 53 și 22, care interzic restrângerea drepturilor existente prin legi noi. În același timp, Tratatul politic de bază dintre România și Ucraina din 1997 reafirmă acest drept prin asigurarea unui număr necesar de școli de stat. Această proteție juridică internațională este esențială pentru menținerea identității comunităților românești din regiunile Transcarpatia, Cernăuți și Odesa.