O cercetare recentă, numită Barometrul Diasporei, realizată de INSCOP Research pentru Grupul Banca Transilvania, relevă faptul că peste jumătate dintre români mențin o conexiune cu diaspora. Datele arată că 56% dintre cetățeni au legături directe sau prin intermediul familiei cu persoanele care locuiesc în alte țări. Această legătură este menținută prin diverse mecanisme, precum proprietățile, relațiile profesionale, banii trimiși acasă sau participarea la viața civică.
Analiza pornește de la un index complex care împarte populația României în patru categorii specifice. Acestea includ persoanele care locuiesc sau au trăit în străinătate, cei care au rude apropiate în alte țări, studenții care au fost în străinătate și grupul celor cu legături reduse. Remus Ștefureac, CEO și fondator INSCOP Research, explică faptul că diaspora nu mai reprezintă o realitate separată, ci o prelungire organică a societății românești, unde granițele s-au estompat semnificativ.
Legătura familială rămâne un factor determinant pentru menținerea contactului cu țara de origine. Peste 17% dintre respondenți au declarat că au copii care trăiesc în prezent în afara României. Totuși, migrația vine și cu un impact social negativ, fiind menționate costurile emoționale. Aproximativ 51% dintre participanții la studiu au semnalat o răcire a anumitor relații, iar 46% au făcut referire la situația copiilor care cresc fără unul sau ambii părinți.
Din punct de vedere financiar, fluxul de bani între diaspora și România este constant și semnificativ. Peste 60% dintre cei care locuiesc sau au trăit în străinătate au trimis sume de bani în țară, iar 33% dintre aceștia au făcut acest lucru în mod consecvent. Destinația principală pentru aceste resurse financiare sunt nevoile familiei, acoperind cheltuieli curente, educație, sănătate, locuință sau plata unor obligații financiare diverse.
Decizia de a reveni în România este influențată în principal de factorii economici și de calitatea vieții. Aproape 41% dintre respondenți consideră că salariile și locurile de muncă mai bune sunt motivele principale pentru întoarcere, în timp ce 32% menționează menținerea apropierii de familie. Un procent de aproximativ 20% indică necesitatea îmbunătățirii condițiilor de viață și a serviciilor publice ca o condiție esențială pentru revenire.
Fenomenul migrației a transformat profilul demografic și social al României, influențând modul în care generațiile viitoare își planifică viitorul. În prezent, aproximativ 36% dintre respondenți își doresc ca viitorul copiilor sau al tinerilor din familie să fie construit în România. Această perspectivă de viitor este în continuă schimbare, deoarece un procent de 29% preferă ca tinerii să locuiască oriunde le este mai bine, în timp ce 16% preferă străinătatea.