Studenții din Republica Moldova care urmează cursuri în România se confruntă cu un lanț birocratic fragil care le pune în dificultate statutul legal. Problemele apar la nivelul Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI), unde procesarea dosarelor este afectată de defecțiuni ale platformelor de programare și de presiunea administrativă. Această situație îi lasă pe tineri într-o zonă de incertitudine, riscând sancțiuni sau interdicții de intrare în țară.
La data de 30 septembrie 2026, în România se aflau 5.536 de cetățeni moldoveni posesori ai unui permis de ședere temporară în scop de studii. Majoritatea acestor persoane sunt localizate în Iași, unde sunt peste 1.600 de studenți, urmate de București, unde numărul celor cu acest statut este de aproximativ 800. Dependența de scrisoarea de acceptare emisă de Ministerul Educației și Cercetării complică procesul, deoarece acest document ajunge de obicei abia la sfârșitul lunii septembrie sau începutul lunii octombrie.
Întârzierea documentelor oficiale forțează mulți studenți să depună dosarul după expirarea termenului legal de 30 de zile înainte de încheierea permisului actual. Dacă permisul de ședere expiră fără depunerea unei cereri, șederea devine ilegală, ceea ce poate atrage amenzi între 400 și 800 de lei. Mai grav, studenții riscă o decizie de returnare și o interdicție de a mai intra în România pentru o perioadă cuprinsă între șase și 12 luni.
Sistemul informatic al IGI este adesea criticat pentru lipsa de stabilitate, chiar și în perioadele în care funcționarea este raportată ca fiind de 99%. În București, studenții au raportat situații în care, în ciuda programărilor online, au fost nevoiți să aștepte la rând viu deoarece platforma a picat. De asemenea, numărul limitat de ghișee deschise pentru public, de exemplu doar cinci în loc de cele zece disponibile oficial, contribuie la formarea cozilor lungi.
Anatol Coșciug, cadru universitar la Universitatea „Babeș-Bolyai”, susține că presiunea asupra sistemului de migrație este mult peste capacitatea de gestionare a autorităților. El recomandă implementarea unor proceduri diferențiate și simplificate pentru studenții din Republica Moldova, având în vedere acordurile de colaborare existente. Coșciug menționează că alte țări europene folosesc deja mecanisme de automatizare care facilitează integrarea și înregistrarea rapidă a studenților străini.
În contextul actual, numărul studenților din Republica Moldova în România a crescut constant, depășind pragul de 12.000 de persoane în anul de studii 2025-2026. Această evoluție pune sub semnul întrebării capacitatea instituțiilor de stat de a procesa volumele mari de cereri într-un mod eficient și digitalizat. Gestionarea corectă a acestor fluxuri este esențială pentru menținerea relațiilor de cooperare și a stabilității sociale.