O campanie de dezinformare vizează direct procesul de integrare europeană al Republicii Moldova, încercând să promoveze ideea că sprijinul populației pentru UE este în scădere. Această strategie utilizează narațiuni false care susțin că cetățenii moldoveni, inclusiv cei din diaspora, nu mai au încredere în Uniunea Europeană. Obiectivul principal este de a prezenta organizația ca fiind într-un declin economic și social, transformându-se într-un bloc militar care ar oferi statelor noi un statut de membru de mâna a doua.
În ciuda afirmațiilor care sugerează o creștere a euroscepticismului, datele reale arată o situație diferită. Sondajul Barometrul Opiniei Publice din septembrie indică faptul că 53% dintre respondenți optează pentru aderarea la UE, un procent stabil față de perioada precedentă. De asemenea, rezultatele scrutinelor recente confirmă sprijinul diaspora: la referendumul din 2024, aproape 77% dintre alegătorii din afara țării au votat pro-UE, iar la alegerile parlamentare din 2025, aproximativ 80% au susținut partidele pro-europene.
Narațiunile care vizează scăderea prosperității europene sunt contrazise de indicatorii economici oficiali. Conform Băncii Mondiale, în 2025, PIB-ul pe cap de locuitor în UE a fost de aproximativ 65.500 de dolari internaționali (PPP), un nivel de peste trei ori mai mare decât cel din Republica Moldova, care era de circa 20.000 de dolari. Deși există probleme legate de scumpirea vieții, datele FMI pentru 2026 estimează că PIB-ul per capita în UE va crește la aproape 68.000 de dolari, menținând un avantaj semnificativ față de media mondială.
În ceea ce privește statutul noilor membri, afirmațiile despre o „carantină” sau drepturi limitate nu sunt confirmate de instituțiile europene. Comisia Europeană a propus măsuri temporare pentru viitorii membri în caz de încălcări grave ale valorilor UE, însă Parlamentul European a reiterat în martie 2026 faptul că integrarea graduală nu poate înlocui statutul de membru deplin. Toate statele membre trebuie să aibă aceleași drepturi și obligații, respingând astfel ideea de crearea unor categorii de cetățeni de rang inferior.
De asemenea, transformarea UE într-un bloc militar este o interpretare eronată a consolidării politicii de securitate și apărare. Deși există discuții privind clauza de asistență reciprocă, UE nu deține o armată permanentă și deciziile se iau în unanimitate. Consiliul UE subliniază că NATO rămâne fundamentul pentru apărarea colectivă a statelor membre care fac parte din Alianță. Politica de securitate a Uniunii este concepută să fie compatibilă cu structurile NATO existente, nu pentru a le copia.
Republica Moldova a accelerat parcursul european după invadarea Ucrainei, obținând statutul de țară candidată în 2022 și deschizând negocierile de aderare în 2026. Autoritățile moldovene au stabilit ca obiectiv finalizarea lucrărilor tehnice până la începutul anului 2028, cu scopul de a pregăti țara pentru aderarea efectivă până în anul 2030. Acest proces de integrare este susținut de majoritatea populației, în ciuda presiunilor și interferențelor externe care încearcă să influențeze deciziile politice ale țării.