Un nou studiu realizat de Salvați Copiii relevă faptul că 41,7% dintre părinții români care lucrează în străinătate intenționează să revină definitiv în România în următorii ani. Cercetarea, finanțată de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, evidențiază dificultățile de adaptare și impactul separării asupra legăturilor de familie. Datele provin din proiectul „Sună-i zilnic! Conexiune dincolo de granițe”, desfășurat în perioada septembrie-octombrie în rândul părinților din diaspora.
Rezultatele indică faptul că peste o treime dintre părinții din străinătate susțin că relația cu propriul copil a devenit mai distantă. În urma întrebărilor privind lipsurile din relația cu copiii, 40,5% dintre respondenți au indicat faptul că le lipsește timpul petrecut împreună. Un alt segment semnificativ, reprezentat de 31,3%, a menționat lipsa dragostei și a afecțiunii manifestate direct, în timp ce 14% au subliniat absența de la momentele importante din viața copilului.
Capacitatea de a oferi sprijin emoțional de la distanță este o provocare majoră pentru mulți dintre acești părinți. Doar 39% dintre cei participanți la studiu consideră că reușesc să le ofere copiilor acest tip de sprijin, în timp ce 21% afirmă clar că nu pot asigura un astfel de ajutor. De asemenea, 40% dintre părinți au adoptat o poziție neutră în această privință, reflectând incertitudinea legată de calitatea conexiunii de la distanță.
Implicarea în educație și sănătate este, de asemenea, limitată de bariere logistice și financiare. Peste jumătate dintre părinți (54,2%) nu sunt în contact direct cu școala sau grădinița copilului. În ceea ce privește deciziile importante, 15% se implică în educație, 17% în sănătate, 23% în activitățile extrașcolare și 22% în discuțiile despre prieteni. Distanța fizică (79,3%), programul de muncă (55,8%) și costurile deplasărilor (48,6%) sunt principalele obstacole identificate.
Această situație reflectă o problemă socială profundă legată de migrația forței de muncă și impactul acesteia asupra structurii familiale. Deși mulți părinți încearcă să mențină o conexiune, dificultățile economice și logistice impun o barieră în calea unei implicări constante. Studiul subliniază necesitatea unor mecanisme de susținere pentru a diminua golul emoțional creat de plecarea din țară și pentru a facilita revenirea acestor familii în România.
Fenomenul migrației românilor către țările din Europa a modelat demografia și structura socială a țării în ultimele decenii. Această realitate a creat o comunitate vastă de români care, deși contribuie la economii străine, rămân strâns legate de țara de origine prin familie. Deciziile de revenire sunt influențate de o combinație de factori economici și de dorința de a restabili legăturile afective cu copiii.