Digitalizarea deficitară a serviciilor publice din România impune o povară financiară imensă românilor care locuiesc în străinătate. Un studiu realizat de Edge Institute indică faptul că, în anul 2025, aproximativ 58% dintre cetățenii români din diaspora au fost nevoiți să se întoarcă în țară pentru a rezolva probleme administrative. Această situație generează costuri estimate la peste 1,5 miliarde de euro, incluzând deplasări, cazare și timp pierdut din muncă.
Problema centrală constă în faptul că serviciile digitale nu sunt accesibile sau ușor de utilizat, chiar și atunci când platforme precum e-Sănătatea Mea sunt implementate. Radu Puchiu, coordonator la Aspen Institute, explică faptul că statul impune o „taxă pe distanță” prin necesitatea deplasării fizice. Mulți cetățeni, precum cei care au nevoie de Spațiul Privat Virtual, se confruntă cu procese care necesită prezența la ghișeu pentru confirmări de identitate, deși tehnologia ar permite rezolvarea la distanță.
Sistemul administrativ românesc pare să funcționeze pe o filozofie de tipul „lumea vine la noi”, evitând interacțiunea digitală activă cu cetățenii din exterior. Expertul subliniază că digitalizarea nu este echivalentă cu un serviciu public de calitate, deoarece infrastructura tehnologică nu este susținută de un sistem bine gândit. De exemplu, accesarea informațiilor despre pensii necesită adesea printarea unor formulare fizice și prezentarea la un ghișeu, proces care complică situația celor din diaspora.
Lipsa de pregătire a personalului și a utilizatorilor rămâne un obstacol major în implementarea noilor tehnologii. Chiar și în cazul cărților electronice de identitate, procesul de creare a unui cont ROeID poate bloca accesul la platformele de pensii, generând frustrare. De asemenea, instituțiile publice par să aibă o abordare reactivă, lipsind o strategie de informare activă pe platforme precum Facebook sau TikTok, unde se află majoritatea românilor care locuiesc în străinătate.
Investițiile în digitalizare sunt concentrate pe infrastructură, dar implementarea efectivă a obiectivelor rămâne la un nivel scăzut. Din totalul alocat pentru transformarea digitală, statul a reușit să implementeze doar 21,5% din țintele și jaloanele prevăzute. Această discrepanță între resursele financiare și utilitatea reală a serviciilor este vizibilă în dificultatea de a integra competențele digitale în sectorul public, unde lipsesc măsurători clare ale nivelului de pregătire.
În contextul tensiunilor de la granița de est, raportările recente indică și o monitorizare atentă a spațiului aerian. Pe 10 septembrie 2026, au fost detectate drone în apropierea Insulei Șerpilor, ceea ce a dus la ridicarea unor avioane F-18 și a unui elicopter românesc. Deși s-a raportat un roi de drone, nu au existat intrări confirmate în spațiul aerian național în acele momente.