Un nou proiect de lege privind educația minorităților naționale din Ucraina a declanșat o serie de solicitări oficiale din partea comunităților românești. Reprezentanții acestora din regiunile Cernăuți, Transcarpatia și Odesa au adresat o scrisoare către președintele României și Ministerul Afacerilor Externe. Aceștia cer ca propunerile lor să fie susținute în discuțiile cu autoritățile de la Kiev, înainte ca Parlamentul ucrainean să voteze proiectul nr. 16119.
Proiectul de lege a fost înregistrat la 1 octombrie 2026, iar comisia parlamentară pentru educație a recomandat examinarea acestuia în regim de urgență. Deși comisia a sugerat adoptarea în prima lectură, documentul așteaptă încă dezbaterea în plenul Radei Supreme. Comunitatea, prin intermediul BucPress, a prezentat un tabel cu amendamente, argumentând că legislația actuală nu rezolvă problemele esențiale pentru menținerea învățământului în limba română.
O preocupare majoră vizează statutul școlilor, care ar trebui să fie protejate ca unități de învățământ ale minorităților, nu doar ca simple clase. Reprezentanții cer ca limba română să poată rămâne limba principală de predare, evitând formulările ambigue care permit utilizarea limbii de stat „alături de limba minorității”. Această neclaritate ar putea reduce numărul de materii predate efectiv în limba maternă în cadrul sistemului educațional ucrainean.
De asemenea, comunitatea solicită extinderea posibilității de învățare în română de la nivelul primar până la terminarea liceului și în învățământul profesional. Un punct critic este modul de abordare a evaluărilor externe, unde absolvenții ar trebui să poată formula răspunsurile în limba română. Semnatarii propun, în plus, excepții pentru probele de limbă și literatură, pentru a asigura un parcurs educațional coerent și adaptat nevoilor elevilor.
Pentru zonele rurale cu număr redus de copii, se solicită derogări de la regulile privind mărimea claselor, permițând funcționarea unor grupuri de doar cinci elevi. Se cere ca o școală să obțină statutul de instituție a minorității imediat ce înființează o clasă în limba română, indiferent de ponderea totală a elevilor. Se contestă, de asemenea, mecanismul prin care părinții pot solicita trecerea la limba ucraineană, temându-se de presiuni locale.
Demersul este semnat de Aurica Bojescu, Ion Botoș, Eugen Patraș și Anatol Popescu, care solicită o poziție oficială a României. Această situație de tensiune legislativă apare într-un context politic marcat de discuții privind formarea guvernului în România. În timp ce PSD solicită mandatul pentru formarea executivului, discuțiile privind viitorul guvernului Niculescu continuă să influențeze mediul politic național.