O fermă din localitatea Ottenstein, din Germania, a decis să renunțe definitiv la utilizarea roboților pentru mulsul vacilor, în ciuda tendințelor de automatizare din agricultura modernă. Familia Schomburg, care gestionează un efectiv de 1.300 de animale, a optat pentru un model de lucru bazat exclusiv pe personal uman. Nucleul echipei de muncă este format în prezent de mulți lucrători din România, care asigură funcționarea zilnică a exploatației agricole.
Managerul fermei, Kai Schomburg, a explicat că decizia de a elimina tehnologia automată a venit după două experiențe negative. Prima încercare cu sisteme automate a avut loc între anii 2012 și 2015, iar a doua a fost efectuată în anul 2021, într-un grajd preluat de la un alt proprietar. În ambele situații, utilajele au fost demontate și vândute deoarece au generat probleme tehnice care au afectat programul echipei și lucrările de pe câmp.
„Nu au fost decât probleme, nimic altceva decât apeluri telefonice, nimic altceva decât defecțiuni și nimic altceva decât stres pentru toți cei implicați”, a declarat Kai Schomburg. Pentru a evita blocajele cauzate de defecțiuni, ferma funcționează acum cu un sistem de trei schimburi zilnice. Echipa de muls este menținută la un nivel de capacitate de între 110 și 120% pentru a acoperi eventualele concedii medicale sau zile libere ale angajaților.
Stabilitatea afacerii depinde de o colaborare de lungă durată cu lucrătorii străini, începută acum 18 ani. În prezent, echipa de la Weserbergland Milch include 14 mulgători din România și trei din Azerbaidjan. Familia Schomburg a construit o rețea de încredere formată din aproximativ 60 de români care revin periodic la muncă sau aduc rude în echipă. Relația este atât de apropiată încât fiica lui Kai Schomburg vorbește fluent limba română.
Deși au renunțat la roboți, ferma folosește totuși senzori digitali pentru monitorizarea sănătății animalelor. Acești senzori semnalează automat intrarea în călduri sau simptomele de boală, permițând direcționarea animalelor cu parametri anormali către controlul veterinar. Această metodă permite producției să depășească 12.000 de litri de lapte pe cap de vacă. Afacerea a crescut de la doar 18 vaci în 1986 până la volumul actual de 1.300 de bovine.
Sectorul agricol din Europa se confruntă cu presiuni economice constante, iar marjele de profit sunt adesea strânse. În Germania, prețul de piață de 32 de cenți pe litrul de lapte este considerat insuficient pentru acoperirea investițiilor mari. Kai Schomburg a menționat că un tarif sustenabil pentru fermieri ar trebui să fie de cel puțin 40 de cenți, pentru a asigura viabilitatea acestor exploatații de mari dimensiuni.