Un turist italian a postat pe o rețea de socializare impresiile sale despre România, lăudând Munții Carpați, dar criticând dur aspectul blocurilor din perioada comunistă. Acesta a descris clădirile gri ca fiind „deprimante și distopice”, menționând că, deși țara este interesantă, nu dorește să se mute din Italia. Postarea a generat o dezbatere aprinsă între conaționali, unii dintre ei fiind rezidenți permanenți în România.
Mulți italieni care au ales să locuiască în țară au reacționat rapid, afirmând că România este a doua lor casă. Unul dintre aceștia, care locuiește în Timișoara, a subliniat siguranța orașului și prezența spațiilor verzi, menționând că poate merge pe jos peste tot. Acesta a adăugat că românii și italienii sunt foarte asemănători din punct de vedere cultural, deși acest subiect nu este discutat frecvent în Italia.
Alte povești de integrare au fost prezentate în cadrul discuției, inclusiv cazul unui italian care s-a căsătorit cu o româncă. Acesta a declarat că vorbește limba română, deși nu știe să o scrie, și consideră țara ca pe o a doua locuință. Un alt participant a menționat că i-au plăcut produsele de la Luca, fiind atât de impresionat de patiserie încât și-ar fi dorit să le găsească în Italia.
Motivațiile pentru care italienii aleg să se stabilească în România includ oportunitățile de afaceri, taxele și costurile mai mici. Orașe precum Timișoara, Cluj-Napoca și Brașov au fost identificate ca locuri unde aceștia își găsesc cel mai ușor loc de muncă sau o comunitate stabilită. În special județul Timiș este menționat ca o zonă preferată de către oamenii de afaceri italieni care își deschid firme în România.
Pe lângă aspectele economice, turiștii italieni au remarcat potențialul uriaș al peisajelor naturale, incluzând Transilvania, castelele și ruinele antice. Totuși, unii au observat că sectorul turistic nu este încă suficient de dezvoltat pentru a exploata toate resursele țării. Discuția a evidențiat un contrast între imaginea urbană de tip bloc și experiența pozitivă oferită de peisajele montane și de cultura locală.
Urbanizarea masivă din perioada comunistă a dus la o creștere a populației urbane de la 4 milioane în 1948 la peste 12 milioane în 1990. Această expansiune a necesitat construcția rapidă de blocuri, în special din panouri prefabricate, pentru a caza cetățenii. În prezent, Bucureștiul dispune de peste 16.000 de astfel de blocuri, care adăpostesc aproximativ 705.000 de apartamente, conform datelor oficiale.