Marius Balo, un profesor care a executat opt ani de pedeapsă în China, a anunțat că începe o grevă a foamei. Această acțiune de protest are scopul de a atrage atenția asupra cazului Alinei Apostol, o cetățeană româncă ce se află încarcerată în China de aproape nouă ani. Marius Balo susține că autoritățile române nu au luat măsuri concrete pentru a facilita transferul acesteia în țară.
Marius Balo a declarat că, de trei ani de când a făcut publică povestea Alinei Apostol, Ministerul Justiției de la București nu a întreprins nimic pentru a o transfera într-o închisoare din România. El afirmă că femeia suferă extrem de mult în lagărul de muncă din China, fiind nevoită să muncească zilnic pentru o cantitate infimă de hrană. Conform declarațiilor sale, Alina Apostol se confruntă cu probleme grave de sănătate, pierzând dinți și având probleme la coloana vertebrală.
Protestul prin grevă a foamei va consta în consumul exclusiv de apă, Marius Balo promițând că va prezenta săptămânal analizele de sânge pentru a monitoriza starea sa de sănătate. Acesta critică dur lipsa de implicare a instituțiilor statului, acuzând Ministerul Justiției de nepăsare și cinism. Marius Balo a menționat că, deși i s-a spus că instituția este preocupată de caz, el consideră atitudinea oficialilor drept o formă de lașitate și indiferență revoltătoare.
Alina Apostol a fost condamnată în iulie 2019 de Curtea Populară din orașul Quanzhou la o pedeapsă de 13 ani și jumătate de detenție pentru o fraudă cu cardul bancar. Deși Curtea de Apel București a adaptat această pedeapsă la 9 ani și 4 luni de închisoare în martie 2023, transferul nu a fost efectuat. Autoritățile judiciare române au dispus transferul în baza cooperării internaționale în materie penală, însă procesul de aducere a femeii în România nu a fost finalizat.
Situația este marcată de o complexitate juridică ce implică recunoașterea parțială a sentinței chineze de către România. Infracțiunea a fost asimilată celor de operațiuni financiare în mod fraudulos și acces la un sistem informatic, conform legislației naționale. În ciuda deciziei de transfer pronunțate de Curtea de Apel, lipsa de demersuri concrete din partea Ministerului Justiției rămâne punctul central de conflict în această dispută publică.
Cazul ridică întrebări privind eficiența mecanismelor de protecție a cetățenilor români aflați în străinătate și capacitatea statului de a implementa deciziile judecătorești privind transferul deținuților. Această problemă de cooperare penală internațională pune în evidență dificultățile administrative în gestionarea cazurilor de detenție în țări cu regimuri juridice diferite, afectând direct drepturile fundamentale ale persoanelor implicate.