În orașul Goygol, din Azerbaidjan, a fost dezvelit un monument dedicat celor 169 de prizonieri români care și-au pierdut viața în lagărele sovietice. Ceremonia de comemorare a avut loc pe 22 octombrie 2025, la Cimitirul Hanlar 1, marcând destinul militarilor care au murit în perioada 1944-1948. Evenimentul a inclus o slujbă religioasă de pomenire, organizată pentru odihna sufletelor celor decedați în condiții de captivitate.
Ambasadorul României în Republica Azerbaidjan, Vasile Soare, a participat la acest act oficial de omagiu, profitând de contextul Zilei Armatei Române. Diplomatul a subliniat importanța actului de a păstra vie memoria celor care nu au mai reușit să se întoarcă în țară. Vasile Soare a evocat sacrificiul militarilor care au murit fie pe front, fie în cadrul lagărelor sovietice, în calitate de prizonieri de război.
Monumentul ridicat este dedicat în mod specific celor 169 de persoane care au decedat în Lagărul nr. 223 al NKVD. Această locație de detenție a funcționat în Azerbaidjanul Sovietic între anii 1944 și 1948, perioadă marcată de duritatea regimului de atunci. Prin această construcție, se dorește onorarea militarilor români care și-au sfârșit viața departe de casă, în condiții de captivitate la NKVD.
În cadrul discursului său, Vasile Soare a transmis un mesaj de profundă recunoștință față de ostașii români. „De Ziua Armatei Române gândul nostru se îndreaptă în primul rând către ostașii români care nu s-au mai întors niciodată Acasă, găsindu-și sfârșitul pe front și în lagărele sovietice, ca prizonieri de război. Veșnică lor pomenire!”, a declarat diplomatul român.
Această comemorare aduce din nou în atenția publicului destinul tragic al prizonierilor români care au fost trimiși în lagărele sovietice în timpul și după cel de-Al Doilea Război Mondial. Actul de la Goygol reprezintă un efort continuu de a menține vie memoria acestor oameni peste hotare. Ceremonia de la Cimitirul Hanlar 1 subliniază nevoia de respect față de cei care au servit țării și au murit în captivitate.
Istoricul prizonierilor de război români în spațiul sovietic rămâne un subiect de interes pentru memoria colectivă, reflectând perioadele de instabilitate geopolitică din Europa de Est. Între anii 1944 și 1948, numeroși militari au fost integrați în sistemul de lagăre NKVD, un context care a lăsat urme adânci în societatea română și în relațiile diplomatice de după război.