Mariana Grati, o profesoară originară din Republica Moldova care deține și cetățenia României, a discutat despre experiența sa educațională și profesională în Elveția. În cadrul emisiunii „Românii schimbă comunități”, desfășurată marți, 30 septembrie, aceasta a subliniat faptul că accesul la studii în această țară europeană este destul de accesibil pentru diaspora. Mariana Grati a explicat că, deși costurile vieții sunt ridicate, taxele pentru educație nu reprezintă o povară atât de mare pentru studenți.
După ce a activat timp de 10 ani ca profesor de teatru și arta vorbirii în Republica Moldova, Mariana Grati a decis să se mute în Elveția pentru noi oportunități. Acolo, a ales să urmeze studii în pedagogie pentru a deveni profesor de clasele primare, reușind ulterior să se angajeze într-o școală de stat. Această tranziție profesională a fost motivată de dorința de a experimenta un nou cadru de viață și de a profita de sistemul educațional elvețian.
Proiectul Școlii Guguță din Zürich, fondat de Mariana Grati, a luat naștere din observația că mulți părinți din diaspora folosesc limba germană sau franceză pentru a comunica cu copiii lor. Deși părinții vorbeau româna între ei, comunicarea cu minorii se făcea în limba locală, ceea ce ducea la pierderea identității lingvistice. Mariana Grati a considerat că este necesar un efort pentru a menține limba maternă vie, având în vedere că comunitățile de români și moldoveni sunt prezente peste tot în lume.
Inspirată de modelul școlilor de limbă și cultură maternă care au apărut în Elveția încă din anii 1930 prin migranții italieni, Mariana Grati a urmărit posibilitatea de a deschide o școală românească. Aceste instituții, care au obținut acreditări oficiale de la autorități, au fost inițial create de italieni care doreau să își păstreze cultura până la întoarcerea acasă. Modelul a fost ulterior preluat și de alte comunități, oferind un cadru structurat pentru educația lingvistică.
Motivația din spatele înființării unei școli nu a fost doar dorința de a crea o comunitate pentru a evita singurătatea, ci și o viziune asupra educației globale. Mariana Grati a menționat că observase în aeroporturi și în transporturile în comun cum copiii nu mai depuneau efortul de a învăța limba maternă. Această constatare a servit drept fundament pentru dezvoltarea unui proiect educațional dedicat copiilor din diaspora, pentru a facilita învățarea limbei române.
În contextul mișcărilor de migrație, comunitățile de români și moldoveni din Elveția tind să fie tot mai unite. Această evoluție socială reflectă tendința diaspora de a căuta puncte comune de identitate prin educație și cultură. Menținerea legăturilor lingvistice rămâne un factor cheie pentru integrarea în societatea elvețiană fără a renunța la rădăcinile culturale de origine.