Trei organizații ale românilor din Ucraina au solicitat autorităților de la București să intervină de urgență la conducerea de la Kiev pentru a modifica un proiect de lege. Această legislație, înregistrată în Rada, ar putea pune în pericol școlile cu predare în limba română și identitatea comunității. Reprezentanții asociațiilor au adresat un memoriu oficial pentru a cere garanții concrete privind păstrarea învățământului în limba maternă în regiunile unde trăiesc.
Demersul a fost trimis președintelui Nicușor Dan și ministrului interimar de Externe, Oana Țoiu, dar și președinților Comisiilor pentru românii de pretutindeni din cele două Camere ale Parlamentului, Cristina Dumitrescu și Mircea Roșca. Documentul a ajuns și la președinții Comisiilor de politică externă din Senat și Camera Deputaților, Titus Corlățean și Hajdu Gabor. Inițiatorii subliniază că dreptul la educație în limba maternă este protejat de Constituția Ucrainei, însă proiectul actual pune sub semnul întrebării aplicarea acestui drept.
Cele trei entități, Uniunea Regională a Românilor din Transcarpatia „Dacia”, Centrul Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți și Asociația Național-Culturală „Basarabia” a Românilor din regiunea Odesa, cer protejarea rețelei tradiționale de școli. Aceasta trebuie să fie asigurată prin revenirea la soluții legislative de dinainte de anul 2017, conform recomandărilor Comisiei de la Veneția. De asemenea, solicită ca limba română să rămână limba principală de predare, nu doar o materie studiată în paralel cu limba de stat.
Asociațiile propun și eliminarea mecanismului prin care extinderea predării în limba ucraineană poate fi decisă de o majoritate de două treimi dintre părinți. Această măsură ar putea duce la pierderea treptată a caracterului românesc al școlilor. Un alt punct important este instituirea unei excepții pentru clasele cu predare în limba minorității de la pragul de cinci elevi, pentru a preveni desființarea claselor în localitățile cu număr redus de copii.
Solicitările includ și garantarea dreptului copiilor de a primi educație în limba română până la finalizarea liceului sau a învățământului profesional. Reprezentanții comunității cer ca directorii și personalul administrativ din aceste instituții să cunoască și să poată utiliza limba română. Scopul este ca dreptul la educație să fie efectiv și să nu fie limitat doar la nivelul sălii de clasă, asigurând totodată revitalizarea educației în zonele unde aceasta este în declin.
Relația dintre România și Ucraina este guvernată de un tratat politic de bază semnat în anul 1997. Acest document de la acea dată reafirmă dreptul persoanelor aparținând minorității române de a fi instruite în limba maternă. Tratatul prevede că acest proces trebuie să se desfășoare într-un număr necesar de școli și instituții de stat, luând în calcul răspândirea geografică a comunității românești pe teritoriul ucrainean.