Prințul Paul al României a depus miercuri o nouă cerere în fața Curții de Apel din Paris, solicitând suspendarea executării predării sale către România. Acesta încearcă să evite trimiterea la închisoare pentru un dosar de trafic de influență, invocând starea sa de sănătate precară. Bărbatul de 78 de ani a declarat în cadrul audierii că este victima unei persecuții politice care durează de 30 de ani din partea statului român.
Avocații săi, Miriame Laichi, Patrick Ramael și Elie Salhab, au susținut că procesul are un caracter pur politic. Patrick Ramael a pledat dur în fața instanței, avertizând că, dacă puterea judiciară nu intervine, Paul al României va părăsi Franța pe targă, dar se va întoarce rapid într-un sicriu. Acesta a denunțat, de asemenea, existența unor disfuncționalități grave în cadrul justiției franceze, suspectând o încălcare a secretului deliberării Curții de Casație.
Din partea autorităților, procuroarea generală a susținut că nu există motive pentru a revoca decizia de predare către București. Ea a argumentat că toate elementele medicale au fost deja analizate și că patologiile suferite de prinț pot continua să fie tratate în România. Această poziție vine după ce Curtea de Casație, cea mai înaltă instanță franceză, a validat anterior predarea bărbatului, în ciuda problemelor neurologice și cardiace grave raportate.
Dosarul de trafic de influență și complicitate, în care a fost condamnat prințul în decembrie 2020, vizează recuperarea unor proprietii revendicate ca moștenitor al familiei regale. Înalta Curte de Casație din România a stabilit o pedeapsă de trei ani și patru luni de închisoare, într-un caz care a implicat 18 persoane condamnate. Prejudiciul estimat pentru statul român în acest dosar a fost de cel puțin 145 milioane de euro, o sumă care este contestată de apărare.
Paul Philip al României, care deține naționalitatea britanică, este descendentul lui Carol al II-lea, unul dintre ultimii regi ai României. Procesul de extradare a fost unul complex, având în vedere că o primă cerere de predare fusese respinsă anterior de justiția franceză și de cea malteză. În acea etapă, Curtea de Apel din Paris a considerat că mandatul de arestare ar avea un caracter disproporționat, însă situația s-a schimbat ulterior.
Această dispută juridică de lungă durată reflectă tensiunile dintre deciziile instanțelor internaționale și executarea sentințelor judecătorești stabilite în România. Decizia finală privind cererea de suspendare a executării din motive umanitare, depusă de echipa juridică a prințului, va fi pronunțată de autoritățile franceze pe data de 4 noiembrie.