Prințul Paul de România a încercat, miercuri, să se opună procesului de predare către București în vederea executării unei pedepse cu închisoarea. Acțiunea sa juridică a avut loc în cadrul unui dosar de trafic de influență, în care acesta invocă starea sa de sănătate precară și susține că este victima unei persecuții politice. La Curtea de Apel din Paris, Paul de România a declarat public că statul român îl persecută de aproximativ 30 de ani.
Echipa de avocați a fost formată din Miriame Laïchi, Patrick Ramaël și Elie Salhab, aceștia depunând o cerere de suspendare a hotărârii din cauza patologiilor neurologice și cardiace grave care îl afectează pe Paul de România. În cadrul pledoariei, Patrick Ramaël, care este fost judecător de instrucție, a subliniat caracterul pur politic al dosarului. Acesta a avertizat că, dacă puterea judiciară independentă nu intervine, Paul de România va părăsi Franța pe o targă, urmând să revină rapid într-un sicriu.
Apărarea a susținut, de asemenea, existența unor disfuncționalități grave în cadrul justiției franceze, suspectând o încălcare a secretului deliberării Curții de Casație. Conform avocaților, informații despre decizia instanței au ajuns la presa și la statul român înainte de a fi comunicate apărării. În contrast, Avocata generală a susținut că este exclus să se revină asupra predării, afirmând că toate elementele medicale au fost luate în considerare și că patologiile pot fi continuate sub îngrijire medicală în România.
Paul de România, cunoscut și sub numele de Paul Philip Al României, deține cetățenie română și britanică și este descendentul lui Carol al II-lea. Acesta a fost condamnat în anul 2020 la o pedeapsă de trei ani și patru luni de închisoare pentru trafic de influență și complicitate. Dosarul vizează acțiuni desfășurate începând cu anul 2006, prin care, împreună cu un grup de persoane, acesta ar fi încercat recuperarea unor proprietăți revendicate în calitate de moștenitor al Familiei Regale.
În acest caz juridic, 18 persoane au fost condamnate, iar justiția română estimează un prejudiciu adus statului de 145 de milioane de euro, o sumă contestată de către apărare. După ce Curtea de Casație a validat predarea, procesul a trecut prin diverse etape, inclusiv o perioadă în care mandatul a fost considerat disproporționat de către instanțele franceze și malteze. O hotărâre finală în această etapă a cererii de suspendare urmează să fie pronunțată la data de 4 noiembrie.
Această dispută juridică internațională se înscrie într-un context de lungă durată al revendicărilor patrimoniale ale familiei regale. Procesele privind recuperarea bunurilor deținute de descendenții unor foste familii regale sau de elite politice implică adesea sume de bani foarte mari și o suprapunere între drepturile de moștenitor și interesele statului. În acest caz, complexitatea este sporită de natura dublă a cetățeniei și de impactul deciziilor judiciare asupra statutului de refugiat al persoanei implicate.