Perspectivele economice și calitatea vieții reprezintă principalele factori care ar putea determina revenirea românilor din diaspora în țară. Conform Barometrului Diasporei, realizat de INSCOP Research pentru Grupul Banca Transilvania, aproximativ 41% dintre respondenți menționează salariile și locurile de muncă mai bune ca motiv principal pentru întoarcere. Această cifră depășește dorința de a fi aproape de familie, un motiv invocat de 32% dintre cei interogați în cadrul acestui studiu de amploare.
Pe lângă aspectele financiare, un segment de aproximativ 20% dintre participanți subliniază importanța îmbunătățirii condițiilor de viață și a serviciilor publice pentru o eventuală revenire. Decizia de a se întoarce depinde, astfel, de o evaluare atentă a oportunităților pe care România le poate oferi pentru viitorul familiilor. Cercetarea evidențiază faptul că experiența migrației este foarte răspândită, deoarece 56% dintre români au legături directe sau indirecte cu diaspora.
Impactul emoțional al migrației este unul semnificativ, reflectând costurile sociale ale separării de cei dragi. Aproximativ 51% dintre respondenți au menționat că anumite relații s-au răcit în urma plecării, în timp ce circa 46% fac referire la situația copiilor care cresc fără unul sau ambii părinți. În plus, peste 17% dintre persoanele interrogate au copii care locuiesc în prezent în străinătate, ceea ce evidențiază dificultățile legate de menținerea unității familiale.
Transferurile de bani rămân o modalitate constantă de menținere a legăturilor, peste 60% dintre cei care au trăit în străinătate trimit sume în România. Dintre aceștia, circa 33% realizează aceste transferuri în mod consecvent, utilizând fondurile pentru cheltuieli curente, educație, sănătate, locuință sau plata unor obligații. Ömer Tetik, directorul general al Băncii Transilvania, a declarat că instituția dorește să îi susțină pe cei care aleg să revină, inclusiv prin soluții de finanțare.
Legăturile cu țara de origine nu se rup odată cu plecarea, fiind menținute prin proprietăți, servicii bancare și participare civică. Remus Ștefureac, CEO și fondator INSCOP Research, explică faptul că o parte importantă a populației își construiește proiectele de viață folosind resurse distribuite între România și străinătate. Această societate hibridă utilizează oportunități din ambele regiuni, menținând în același timp o conexiune activă cu comunitatea de origine prin diverse canale profesionale și personale.
Studiul a fost realizat în perioada august-septembrie 2026, prin interviuri telefonice asistate de calculator (CATI), pe un eșantion de peste 1.400 de persoane. Cercetarea este reprezentativă pentru populația neinstituționalizată a României cu vârsta de peste 18 ani, având o eroare maximă admisă de ±2,6%. Datele colectate oferă o imagine detaliată asupra modului în care diaspora interacționează cu România din punct de vedere economic și social.