Planurile lui Călin Georgescu pentru primăvara anului 2025 depășeau simpla apărare în dosarele penale în care era implicat. Conform referatului procurorilor DIICOT, fostul candidat la Președinția României discuta în secret despre plecarea definitivă din România către Italia. Acesta își dorea să stabilească o reședință în Toscana, să dețină un cont bancar și să asigure educația copiilor săi, totul în scopul obținerii azilului politic și a protecției sub legislația italiană.
În cadrul unor interceptări realizate cu mandat judecătoresc, Georgescu a încercat să activeze o rețea de contacte politice prin intermediul omului său de încredere, Ionel Rusen. Discuțiile au vizat implicarea unor figuri politice de profil, printre acestea Matteo Salvini, vicepremierul Italiei, și generalul Roberto Vannacci, europarlamentar și lider al formațiunii Futuro Nazionale. Rusen i-a transmis lui Georgescu că Salvini nu poate oferi un susținere publică nominală, dar ar putea transmite un mesaj despre deteriorarea democrației în România.
Legătura cu Roberto Vannacci este considerată mult mai directă, având în vedere că acesta își exprimase deja susținerea pentru Călin Georgescu prin mesaje video în limba română. Georgescu i-a cerut lui Rusen să stabilească contacte directe cu Vannacci, insistând pe discreție absolută pentru ca planul să nu fie detectat. Această solicitare vine într-un context în care Vannacci are legături personale strânse cu România prin intermediul soției sale, Camelia Mihăilescu, care este de origine româncă.
Detaliile despre locuința vizate sunt specifice, Georgescu dorind o proprietate izolată în Toscana, cu o valoare estimată la aproximativ 1,2 milioane de euro. Pentru a menține o aparență de normalitate, acesta vorbea despre necesitatea unui loc de muncă sau a unei firme, descriind acest lucru drept o acțiune „de ochii lumii”. Procurorii au notat că Georgescu menționa disponibilitatea unor „străini” de a-l ajuta financiar pentru a facilita această mutare și securizarea juridică.
Strategia de a căuta protecție în Italia urmează un model observat anterior în cazul altor români care au ales această țară pentru a evita predarea către autoritățile naționale. În cadrul investigațiilor, s-a observat că mulți condamnați au invocat rezidența și legăturile construite în Italia pentru a evita executarea pedepselor în România. Georgescu a vizat exact aceeași jurisdicție, încercând să intre sub incidența legii italiene pentru a obține un statut de protejat.
Italia a devenit în ultimii ani o destinație frecventă pentru persoanele care doresc să evite sistemul penitenciar românesc, utilizând adesea procedura de „forum shopping”. Această practică presupune alegerea unei jurisdicții considerate mai favorabile pentru a evita predarea către România sau pentru a solicita executarea pedepsei conform legilor locale. Această tendință a fost documentată prin cazurile unor foști miniștri și oameni de afaceri care au reușit să își stabilească o viață stabilă în diverse regiuni italiene.