Un nou proiect de lege propune acordarea cetățeniei române persoanelor străine sau fără cetățenie care sunt căsătorite cu cetățeni români și trăiesc în străinătate. Inițiativa, susținută de parlamentari din USR, PNL și UDMR, vizează modificarea Legii cetățeniei nr. 21/1991 prin înregistrările Bp. 433/2026 și L 540/2026. Proiectul urmărește să recunoască legăturile de familie construite în diaspora, fără a impune obligația mutării familiei pe teritoriul țării.
Conform propunerii, cetățenia ar putea fi solicitată de un soț străin care a conviețuit cu cetățeanul român timp de cel puțin 10 ani. Acest termen de conviețuire se calculează prin cumularea perioadelor petrecute împreună atât în România, cât și în afara țării. Solicitanții ar putea păstra domiciliul în străinătate, însă trebuie să îndeplinească cerințele privind cunoașterea limbii, culturii, Constituției și respectarea imnului național.
Guvernul condus de Ilie Bolojan a exprimat o poziție de respingere față de această formă a proiectului, invocând dificultăți administrative majore. Executivul susține că verificarea realității vieții de familie în alte state este extrem de complicată pentru autoritățile române. Fără mecanisme de control eficiente, Guvernul avertizează că s-ar putea crea premisele pentru abuzuri și pentru practicarea căsătoriilor fictive în scopul obținerii cetățeniei române și europene.
Un alt argument împotriva inițiativei vizează riscurile de securitate și diferența de tratament față de ceilalți solicitanți. Guvernul consideră că verificarea antecedentelor și a loialității ar fi mult mai dificilă în țări aflate în război sau conduse de regimuri nedemocratice. De asemenea, se susține că proiectul ar crea o categorie privilegiată de solicitanți față de soții străini care locuiesc deja în România și trebuie să demonstreze integrarea și mijloacele legale de trai.
Parlamentarii susțin însă că legătura cu România nu poate fi măsurată doar prin adresa de pe buletin, conform declarației lui Iulian Lorincz. Guvernul a solicitat ca, în cazul în care proiectul este adoptat, să fie prevăzut un buget suplimentar pentru personalul consulatelor. Această măsură ar trebui să acopere cheltuielile proporționale cu noile atribuții, pentru a evita afectarea celorlalte servicii consulare existente.
Procesul de modificare a legislației privind cetățenia este unul complex, fiind reglementat de Legea nr. 21/1991. În România, verificările privind căsătoriile de conveniență sunt efectuate de Inspectoratul General pentru Imigrări, care dispune de structuri teritoriale dedicate. Diferența de procedură dintre verificările interne și cele pentru rezidenții din diaspora reprezintă punctul central de conflict între inițiatori și Executiv.