Radu Cosma a sublsubliniat importanța identității române în Valea Timocului, în cadrul unui eveniment religios de la Mănăstirea Mălainița din estul Serbiei. Oficialul a participat duminică la manifestările prilejuite de proclamarea locală a canonizării Sfintei Magdalena, unde a vorbit despre necesitatea de a recunoaște adevărul privind originea comunității. Evenimentul a reunit figuri importante, inclusiv pe senatorul Mircea Chelaru și pe consilierul prezidențial Eugen Tomac, evidențiind legătura dintre România și regiunea respectivă.
În discursul său, Radu Cosma a comparat situația din Serbia cu cea a limbii moldovenești din Republica Moldova și Ucraina. El a afirmat că limba vlahă este un rudiment al politicilor staliniste, ateiste și comuniste, asemănătoare cu invențiile politice din trecut. Conform declarațiilor sale, deși Ucraina și Republica Moldova au renunțat la denumirea de limbă moldovenească, momentul adevărului va veni și în Serbia, pentru a confirma că suntem români.
Mănăstirea Mălainița, care aparține Vicariatului Timocului din cadrul Bisericii Ortodoxe Române, servește comunitățile ortodoxe românești din estul Serbiei. Radu Cosma a menționat că graiurile locale reprezintă o bogăție a limbii noastre, nu un motiv pentru a inventa o limbă distinctă. El a invocat rădăcinile istorice și tradiția creștină a regiunii, amintind de figuri precum Sfântul Niceta de Remesiana și martirii Hermil și Stratonic.
Disputa privind identitatea și limba vorbită în Valea Timocului este una veche, fiind documentată și în rapoarte ale Consiliului Europei. Datele de la ultimul recensământ din Serbia, realizat în 2022, arată că 21.013 persoane s-au declarat vlahi, în timp ce 23.044 s-au declarat români. În ceea ce privește limba maternă, 23.216 persoane au indicat vlaha, în comparație cu cele 21.477 care au indicat limba română.
Sprijinul pentru comunitatea din Valea Timocului a fost reafirmat și prin mesajul președintelui Nicușor Dan, transmis prin Eugen Tomac. Președintele a subliniat că păstrarea identității naționale, a credinței și a culturii românești este o responsabilitate fundamentală a statului. El a descris evenimentul de la Mălainița ca fiind o sărbătoare a memoriei și a continuității unei comunități care își păstrează tradițiile și punțile istorice.
Problema identității în regiunea de la granița cu România este una complexă, fiind analizată și de Consiliul Europei. În raportul de evaluare din 2023, instituția a tratat separat limba română și pe cea vlahă în cadrul Cartei europene a limbilor. Această distincție este și reflectată în statisticile oficiale serbe, unde numărul persoanelor care se declară români sau care indică limba română ca fiind maternă variază față de cei care aleg identitatea vlahă.