Reforma sistemului de educație din Ucraina, programată pentru aplicare începând cu anul 2027, generează îngrijorări majore în comunitatea românească din regiunea Cernăuți. Această schimbare structurală prevede tranziția de la modelul sovietic de 11 clase către sistemul occidental de 12 clase, în scopul alinierii la standardele europene. Totuși, implementarea noii structuri va avea un impact semnificativ asupra instituțiilor de învățământ care oferă predare în limba română sau în regim bilingv.
Din totalul de 44 de licee cu predare în limba română sau bilingve din regiunea Cernăuți, doar 15 vor reuși să obțină statutul de licee academice cu 12 clase. Restul de 29 de instituții vor fi restrâns în format de gimnazii, oferind educație doar până la clasa a IX-a. Această reconfigurare a rețelei școlare este cauzată de criterii stricte, precum necesitatea de a avea minimum două clase pentru fiecare an de studiu, cel puțin trei profiluri, clădire proprie, laboratoare, internet și adăpost antiaerian.
Reprezentanții comunității românești, inclusiv Aurica Bojescu de la Uniunea „Comunitatea Românească din Ucraina”, avertizează că această transformare poate duce la un proces de asimilare și ucrainizare. Lipsa liceelor în localitățile rurale va obliga elevii la navetă, o activitate dificilă în condiții de război și infrastructură deficitară. În localitatea Suceveni, de exemplu, elevii vor trebui să se deplaseze la liceul din Carapciu, aflat la aproximativ 10 kilometri distanță, ceea ce ridică temeri legate de siguranța lor în cazul alarmelor aeriene.
Autoritățile ucrainene, prin vocea Oxanei Sacrier de la Administrația Militară Regională Cernăuți, susțin că nicio școală nu va fi închisă și că numărul total de 63 de instituții cu predare în română va rămâne constant. Guvernul local promite că elevii vor beneficia de transport școlar, menționând achiziția a 105 autobuze din 2023. Totodată, Oxana Sacrier a precizat că numărul celor 15 licee academice ar putea fi revizuit ulterior, în funcție de nevoile comunităților și de disponibilitatea personalului didactic.
România a intervenit oficial prin solicitarea amânării reformei pentru școlile cu predare în limba română, pentru a proteja drepturile minorităților. Irina Stănculescu, consulul general al României la Cernăuți, a subliniat importanța respectării recomandărilor Comisiei de la Veneția privind protejarea rețelei școlare a minorităților naționale. În acest context, situația de la Crasna, unde liceul „Alexandru Ilschi” a devenit bilingv prin program-pilot, oferă un model diferit, deși există temeri privind reducerea claselor pur românești pe termen lung.
Contextul educațional din Ucraina este marcat de o tranziție complexă către standardele Uniunii Europene, proces care include și adoptarea unor legi privind drepturile minorităților naționale. În cadrul acestor negocieri de aderare, Ucraina urmărește implementarea unor mecanisme care să permită statutul special școlilor unde peste jumătate dintre elevi învață într-o limbă minoritară, o măsură menită să faciliteze integrarea europeană a sistemului de învățământ.