Fenomenul de întoarcere a românilor din diaspora este tot mai vizibil, în special în țări precum Spania, Italia, Germania și Marea Britanie. În Spania, se estimează că circa 30% dintre românii care locuiau acolo au decis deja să revină în România. Această mișcare reflectă o schimbare de priorități, unde calitatea vieții și proximitatea față de familie devin factori decisivi în decizia de a părăsi străinătatea pentru a se stabili în țară.
O familie care a locuit 13 ani în Marea Britanie a ales să se întoarcă într-un sat de lângă Suceava. Luminița, care lucra în contabilitate, și Cătălin Salitra, activ în construcții, au decis să își lase viața din Regatul Unit pentru a fi aproape de familie. Cătălin Salitra susține că, deși pe plan financiar s-au descurcat bine în afară, au realizat că sacrificiul pentru bani a venit cu un cost social prea mare, lăsând deoparte traiul bun de acasă.
După revenire, familia a trecut prin procese de adaptare, ajutând inițial părinții în sectorul agricol, înainte de a prelua propriile exploatații. O altă familie, Sabina și Costică Ștefanovici, s-a întors în România după 12 ani petrecuți în Italia. Aceștia au reușit să își pună în aplicare un plan de afaceri, deținând astăzi o fabrică de lactate. Costică Ștefanovici a menționat că s-a întors împreună cu fratele său, care a petrecut 24 de ani în Italia.
Decizia de a reveni este influențată și de contextul economic, în care costul vieții în Spania afectează puterea de cumpărare. În România, oportunitățile de pe piața muncii și creșterea salariilor în domenii precum transporturile, construcțiile sau HoReCa sunt argumente puternice. Expertul Mihai Dohotar subliniază că anumite firme oferă acum salarii care pot fi mai bune decât cele din străinată, oferind în plus și condiții de cazare sau transport pentru angajați.
Autoritățile locale observă o revenire a oamenilor cu experiență în domenii cu deficit de personal, precum industria alimentară sau construcțiile. Anca Capverde, purtător de cuvânt al AJOFM Suceava, menționează că mulți revin din fabrici de procesare a cărnii sau din sectorul transporturilor. Această tendință de revenire este în contrast cu numărul de aproximativ 10 milioane de români care trăiesc în afara granițelor, formând cea mai mare diaspora din Europa.
În prezent, dinamica socială și infrastructura orașelor rămân subiecte de interes, în timp ce proiectele de fluidizare a circulației auto și siguranța pietonilor sunt continuate de primării în diverse sectoare. Această evoluție a societății și a modului în care cetățenii interacționează cu mediul urban reflectă o perioadă de transformări constante în România.