Un cetățean român în vârstă de 28 de ani, identificat sub numele de Carpiuc, a fost expulzat din Marea Britanie după ce a fost implicat în o serie de atacuri incendiare. Aceste acțiuni de sabotaj au vizat locuința și bunurile fostului prim-ministru Keir Starmer în luna mai a anului 2025. Deși Ministerul de Interne britanic nu a oferit detalii specifice despre destinația finală a expulzării, decizia vine în urma condamnării sale anterioare la doi ani de închisoare.
Rolul lui Carpiuc în aceste evenimente a fost unul de coordonare și planificare a acțiunilor de sabotaj. Conform procurorilor, acesta s-a ocupat de gestionarea plăților către executanți, fapt ce a dus avocatul său să îl descrie drept „omul banilor”. Carpiuc locuia de nouă ani în Romford, Essex, unde lucra în domeniul construcțiilor, deși absolvise studii de business și încerca să activeze ca fotomodel. Acesta a fost reținut pe 17 mai 2025, pe aeroportul Luton, în momentul în care aștepta un zbor spre România.
Atacurile incendiare au fost executate de un cetățean ucrainean, Roman Lavrinovici, de 22 de ani, care a primit o sentință de șapte ani de închisoare. Acesta a incendiat o mașină Toyota ce îi aparținuse lui Keir Starmer în Kentish Town la data de 8 mai, urmat de un incendiu la un bloc din Islington pe 11 mai. Un al treilea atac a avut loc la intrarea casei închiriate de cumnata lui Starmer, Judith Alexander, unde fumul a pus în pericol siguranța locatarilor.
Investigațiile realizate de BBC au indicat faptul că atacurile au fost comandate în numele Rusiei, făcând parte dintr-o campanie de sabotaj. Roman Lavrinovici a fost recrutat prin aplicația Telegram de o persoană care folosea numele „EL Money”, oferindu-i 3.000 de lire sterline în criptomonede. Coordonatorul i-a promis lui Lavrinovici chiar și cetățenia rusă în schimbul altor acțiuni, indiciile sugerând că acesta ar fi putut fi un tânăr diplomat rus.
În cadrul procesului, martori precum Judith Alexander au oferit declarații despre momentul în care fumul negru a inundat scările blocului în timp ce se afla în casă împreună cu partenerul și fiica sa. În timp ce investigațiile indicau implicarea unor entități externe, șefa poliției antiteroriste din Londra, Helen Flanagan, a menționat că, în etapa precedentă verdictului, nu existau dovezi clare care să demonstreze oficial implicarea Moscovei în aceste atacuri specifice.
Aceste evenimente de sabotaj au avut loc într-un context de securitate sporită în Marea Britanie, unde autoritățile monitorizează constant amenințările de tip provocare. Incidentele de acest tip, care vizează figuri politice de rang înalt sau infrastructura socială, sunt tratate ca acte de criminalitate organizată sau sabotaj, implicând coordonarea unor grupuri de persoane pentru a produce instabilitate prin metode violente și incendiare.