Rezultatele unui sondaj prezentat de sociologul Mădălina Hideg arată o perspectivă critică a românilor asupra modului în care statul gestionează resursele oferite de diaspora. Studiul a fost realizat în cadrul proiectului „DIASPORA CREATIVĂ – GÂNDURI PENTRU ACASĂ”, organizat de stiridiaspora.ro, și a analizat percepția cetățenilor privind rolul comunităților din străinătate și raportarea la Uniunea Europeană. Evenimentul de prezentare a avut loc miercuri, 30 septembrie, sub un format hibrid.
Analiza datelor indică faptul că 7 din 10 respondenți consideră că diaspora poate contribui la schimbarea în bine a României. Totuși, există o problemă majoră de integrare a acestor resurse, deoarece 8 din 10 persoane susțin că statul român nu reușește să valorifice suficient experiența acumulată de cei din străinătate. Această situație reflectă lipsa unor mecanisme prin care capitalul social și profesional al diasporei să fie transformat în decizii sau politici publice concrete.
Eficiența administrației este un alt punct de comparație socială important pentru cetățeni. Conform sondajului, 8 din 10 respondenți consideră că sistemele administrative din străinătate sunt mult mai eficiente decât cele din România. Din acest motiv, 72% dintre participanți au exprimat dorința ca statul să consulte mai mult diaspora pentru îmbunătățirea practicilor administrative. Această cerere vizează o participare reală la proiectarea politicilor publice și transferul de bune practici.
În ceea ce privește relația cu Uniunea Europeană, datele arată o atitudine matură, dar marcată de scepticism. Deși 63% dintre respondenți se declară cetățeni europeni și 54% cred că UE a adus beneficii României, încrederea în instituțiile europene este scăzută. Mai exact, 57% dintre cei consultați spun că nu au încredere în instituțiile europene, iar 60% nu consideră că Uniunea Europeană susține dezvoltarea României, subliniind o distanță între apartenența formală și beneficiile reale.
O altă problemă majoră este accesul la oportunitățile oferite de integrarea europeană. Aproape 7 din 10 respondenți consideră că valorile europene nu sunt respectate pe deplin în România, iar 63% susțin că nu au beneficiat personal de oportunitățile din cadrul Uniunii. Această situație este cauzată adesea de proceduri complicate sau lipsa informațiilor accesibile. În acest context, diaspora poate juca un rol de mentorat pentru a traduce aceste oportunități în experiențe concrete pentru cetățenii din țară.
Discuțiile despre rolul României în structurile europene și despre integrarea diasporei se încadrează într-un context mai larg de evaluare a poziției naționale față de instituțiile de la Bruxelles. Această analiză a percepțiilor cetățenilor reflectă o evoluție de la imaginea idilică de după aderare la o abordare critică, în care se solicită standarde europene aplicate direct în administrația și serviciile publice din România.