Un medic român care activează în Germania, Torje, a criticat dur strategia de comunicare adoptată de ministrul sănătății, Rogobete. Specialistul susține că abordarea actuală a ministrului este total contraproductivă și că acesta nu poate câștiga popularitate atacând constant sistemul pe care are responsabilitatea de a îl conduce. Conform medicului, aplauzele primite de Rogobete provin de la un public care manifestă, în mod evident, o anumită ostilitate față de medici și față de întregul personal medical.
Torje a precizat că, deși îl cunoaște personal pe ministru și nu are impresia că acesta ar fi un om rău-intenționat, are îndoieli serioase privind strategia de comunicare. Medicul nu este convins că această linie de comunicare îi aparține în întregime lui Rogobete, sugerând că acesta ar putea fi prost consiliat. Deși nu mai este consilierul ministrului și nu va mai fi, Torje a declarat că va continua să îi explice public, într-un mod obiectiv și argumentat, momentele în care consideră că ministrul greșește.
În loc de spectacole mediatice bazate pe apeluri telefonice, medicul pledează pentru discuții despre accesibilitatea serviciilor medicale fundamentate pe date concrete. Torje explică faptul că accesul la servicii medicale se îmbunătățește prin politici de personal adecvate, finanțare potrivită, capacitate în ambulatoriu și un traseu bine organizat al pacientului. El subliniază că problemele de acces sunt provocări de structură care există chiar și în sistemele occidentale dezvoltate, nu doar în România.
Pentru a ilustra complexitatea sistemelor avansate, Torje a adus în discuție datele din Germania, un sistem cu resurse financiare și umane mult mai mari. Conform datelor prezentate Bundestagului în februarie 2026, pacienții au așteptat în medie 42 de zile pentru o consultație la specialist în anul 2024, față de 33 de zile în 2019. Datele GKV-Spitzenverband indică faptul că un sfert dintre pacienți au așteptat peste 30 de zile, iar unul din zece au așteptat cel puțin 90 de zile.
Un studiu publicat în august 2026, bazat pe programările online la aproape 26.000 de medici, a evidențiat decalaje semnificative în Germania. Pentru asigurații publici, timpul de așteptare a fost de 49,1 zile, în timp ce pentru cei privați acesta a fost de 29,7 zile. În specialitatea neurologiei, diferența dintre cele două categorii de pacienți a ajuns la 44,7 zile. Aceste cifre sunt utilizate de medic pentru a demonstra că dificultățile de acces sunt o problemă structurală globală.
Gestionarea sistemelor de sănătate reprezintă o provocare constantă pentru statele europene, indiferent de nivelul de dezvoltare economică. În România, eficiența serviciilor medicale depinde de echilibrul dintre resursele alocate și capacitatea de implementare a politicilor de personal. Discuțiile privind accesul la medic especialista rămân un subiect sensibil, fiind influențate atât de infrastructura locală, cât și de tendințele de comunicare politică la nivel național.