Miliardele de euro trimise de românii din străinătate în țară ascund o realitate socială dificilă pentru mii de familii. În anul 2025, remitențele au depășit pragul de 7 miliarde de euro, conform datelor Băncii Naționale a României. În spatele acestor sume se află zeci de mii de copii care cresc în absența părinților, fiind lăsați în grija rudelor sau a vecinilor, comunicând cu aceștia preponderent prin apeluri video.
Datele furnizate de Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție (ANPDCA) indică faptul că, la finalul anului 2025, în evidențele serviciilor de asistență socială se aflau 50.364 de copii cu părinți plecați. Din acest total, 7.418 copii aveau ambii părinți în străinătate, în timp ce 37.212 aveau un singur părinte plecat. Un alt grup de 5.734 de copii provenea din familii unde părintele unic susținător era cel plecat, iar 1.791 de copii au ajuns chiar în sistemul de protecție specială.
Un sondaj realizat de Organizația Salvați Copiii relevă impactul emoțional asupra celor rămași: 58% dintre acești copii își doresc ca părinții să se întoarcă în România. De asemenea, 20% ar prefera să se mute în țara unde lucrează părinții, însă 21% nu au avut posibilitatea de a alege. Gabriela Alexandrescu, președintele executiv al Salvați Copiii România, explică faptul că, deși copiii înțeleg motivele raționale ale plecării, ei resimt absența zilnică și nevoia de sprijin emoțional.
Problemele se manifestă și în mediul școlar, unde 35% dintre copiii chestionați spun că au fost tratați diferit de colegi sau adulți. Dintre aceștia, 71% au raportat situații de ironii sau tratament neplăcut, în timp ce 29% au primit mai mult sprijin. În ceea ce privește ajutorul, 44% dintre copii îi caută pe părinții plecați atunci când au probleme serioase, în timp ce doar 16% apelează la rudele cu care locuiesc și 13% la prieteni.
Pentru a evita problemele legale, Legea 272/2004 impune părinților obligația de a notifica primăria cu cel puțin 40 de zile înainte de plecare. Această procedură include desemnarea persoanei care va avea grijă de copil, proces care trebuie confirmat de instanță prin delegarea temporară a autorității părintești. Lipsa respectării acestor reguli poate atrage amenzi între 500 și 1.000 de lei, iar fără confirmarea judecătorească, rudele nu pot semna documente legale pentru copil.
Fenomenul emigrației pentru muncă a transformat structura socială a multor comunități din România, lăsând în urmă o generație de copii care depind de sprijinul rudelor. De la mijlocul anilor 2010 până la finalul anului trecut, suma totală trimisă de români în străinătate s-a apropiat de 60 de miliarde de euro. Acești bani reprezintă sursa principală de venit pentru trai, educație și sănătate pentru sute de mii de familii din țară.