Bulgaria va depăși România la nivelul salariului minim net începând cu data de 1 ianuarie 2027. Conform noilor proiecții, salariul minim în Bulgaria va ajunge la aproximativ 520 de euro, în timp ce în România acesta va fi de 510 euro. Această schimbare marchează o inversare a raportului dintre cele două state, deoarece în urmă cu un deceniu diferența de venituri dintre Bulgaria și România depășea pragul de 20%.
Deprecierea leului a contribuit direct la eliminarea decalajului dintre cele două economii vecine. Deși veniturile cetățenilor bulgari sunt pe o traiectorie de creștere, Bulgaria păstrează statutul de cea mai săracă țară din Uniunea Europeană. Indicatorul PIB pe cap de locuitor în Bulgaria este de 18.000 de euro, o valoare care este cu 10% mai mică decât cea înregistrată în România.
Paradoxul economic din Bulgaria este accentuat de costul ridicat al alimentelor, care au ajuns să coste mai mult decât în România. Prețurile la produsele de bază, precum laptele, brânza, cașcavalul sau untul din lapte de vacă, sunt afectate de adaosuri comerciale masive. Maia Manolova, președinta Comisiei pentru Protecția Consumatorilor, a semnalat că adaosul comercial în lanțurile de retail ajunge chiar la 135%.
Această situație a generat situații în care același produs poate fi mai scump la Sofia decât la Berlin. În ceea ce privește comparativul european, România se poziționează ca cea mai ieftină țară din Uniunea Europeană la capitolul alimente, cu prețuri de 66,7, adică cu 33,3% sub media UE. În Bulgaria, costurile de aprovizionare sunt mult mai mari, afectând direct puterea de cumpărare a populației.
Datele de la Numbeo arată că indicele prețurilor alimentelor variază semnificativ în Europa, de la 57,2 în Moldova la 189,2 în Elveția. Media Uniunii Europene este stabilită la 100, ceea ce înseamnă că în Elveția alimentele sunt cu 89,2% mai scumpe decât media europeană. În partea opusă, în țările din Balcani și Europa de Est, precum Macedonia de Nord sau Serbia, prețurile rămân sub media generală a blocului.
Analiza costului vieții evidențiază faptul că alimentele și băuturile nealcoolice reprezintă, în medie, 13,6% din cheltuielile gospodăriilor din Uniunea Europeană. Această pondere este semnificativ mai mică decât cea dedicată locuințelor și utilităților, care ajunge la 23,6%. Deși Bulgaria vede o creștere a veniturilor nominale, inflația alimentară menține presiunea asupra bugetelor familiare.