Bulgaria se pregătește să depășească România la nivelul salariului minim net, conform datelor economice recente. Începând cu data de 1 ianuarie 2027, salariul minim net în Bulgaria va ajunge la aproximativ 520 de euro, în timp ce în România acesta va rămâne constant la nivelul de 510 euro. Această evoluție marchează o schimbare semnificativă în raportul dintre cele două economii vecine, după o perioadă în care diferențele de venituri păreau mult mai pronunțate.
În prezent, Bulgaria deține titlul de cea mai săracă țară din Uniunea Europeană, având un PIB pe cap de locuitor de 18.000 de euro. Această cifră este cu 10% mai mică decât cea a României, care ocupă penultimul loc în clasament cu puțin peste 20.000 de euro. Totuși, estimările furnizate de FMI sugerează o convergență rapidă, indicând faptul că până în anul 2030 diferența dintre cele două state va fi redusă la o marjă de aproximativ 3%.
Deși veniturile cresc, prețurile alimentelor în Bulgaria au cunoscut o creștere accelerată, în special în sectorul restaurantelor și hotelurilor. În Bulgaria, adaosul comercial al produselor alimentare în lanțurile de retail a ajuns la 135%, generând situații în care anumite produse sunt mai scumpe în Sofia decât în Berlin. Această presiune inflaționistă este parțial explicată de majorarea cotei de TVA pentru serviciile de restaurant și catering de la 9% la 20%, aplicată începând cu 1 ianuarie 2025.
Impactul schimbului valutar asupra prețurilor a fost observat și la nivelul consumatorilor de la nivelul stațiunilor turistice. Experiențele de pe teren, precum cele raportate în Varna, arată că trecerea la moneda euro a fost însoțită de o tendință de „rotunjire în sus” a prețurilor de la raft. Comercianții au profitat de tranziția valutară pentru a ajusta prețurile la produse de bază, precum legumele, fructele sau ouăle, ceea ce a afectat percepția asupra costului vieții.
În ceea ce privește cheltuielile gospodăriilor, România rămâne cea mai ieftină țară din Uniunea Europeană la capitolul alimente, cu prețuri cu 33,3% sub media europeană. În Bulgaria, deși prețurile sunt sub media UE, gospodăriile alocă peste 20% din bugetul lor pentru alimente și băuturi nealcoolice. Această realitate subliniază faptul că prețurile mai mici nu garantează întotdeauna o putere de cumpărare mai mare în raport cu venitul net disponibil.
Contextul economic european este marcat de variații semnificative ale costurilor de viață și ale performanțelor financiare ale instituțiilor centrale. În timp ce unele state precum Elveția prezintă un indice al prețurilor alimentelor mult peste media UE, alte regiuni rămân accesibile. Această diversitate de prețuri și salarii contribuie la dinamica de convergență observată între statele membre, influențând direct mobilitatea și stabilitatea economică regională.