Asociația IMM România a anunțat că va solicita ferm Guvernului menținerea nivelului actual al salariului minim pe economie pentru anul 2027. Președintele organizației, Jianu, a criticat deciziile de majorare luate fără o analiză reală a indicatorilor macroeconomici. Conform reprezentantului, o creștere a salariului minim în contextul actual va duce la o adâncire a crizei și va reprezenta o modalitate prin care statul extrage resurse din mediul privat.
Jianu a subliniat că majorările nu trebuie aplicate „din pix”, indiferent de productivitate sau de situația economică a țării. El a argumentat că deciziile actuale ignoră faptul că productivitatea a scăzut din cauza costurilor uriașe și că s-au pierdut deja locuri de muncă. Organizația consideră că procesul de stabilire a salariului minim seamănă în prezent cu o licitație, unde se propun sume precum 5.000, 6.000 sau 7.000 de lei fără nicio bază economică solidă.
Analizele prezentate de IMM România arată un impact limitat asupra veniturilor reale ale cetățenilor. O majorare a salariului minim brut cu 300 de lei, de la 4.325 la 4.625 de lei, ar aduce angajaților doar 100 de lei în plus la salariul net. Restul sumei este absorbit de stat prin taxe și contribuții. În cazul în care costul ajunge la 4.729 de lei, statul va prelua 212 lei din diferența de 300 de lei, reprezentând 68% din această creștere.
Pentru a ajuta angajații, președintele IMM România propune trei soluții alternative, axate pe reducerea fiscalității pe muncă. Acestea includ scăderea impozitării forței de muncă, creșterea sumei deductibile de la 200 de lei la 400 de lei sau implementarea unei impozitări diferențiate pentru salariile minime. Scopul este de a asigura salarii nete mai mari, menținerea capacității de investiție a companiilor și un sistem fiscal predictibil pentru bugetul de stat.
Situația economică este marcată de un număr alarmant de falimente, înregistrându-se peste 125.000 de firme închise în primele 8 luni ale anului. Jianu a avertizat că se îndreaptă spre pierderea a 100.000 de locuri de muncă în acest an. Organizația va prezenta aceste analize de impact și în cadrul unei întâlniri programate miercuri cu ministrul Muncii, solicitând un dialog real cu partenerii sociali.
Evoluția indicatorilor economici din România este un subiect de monitorizare constantă pentru deciziile de politică fiscală. În contextul actual, discuțiile despre salarizare și fiscalitate se desfășoară într-un cadru în care stabilitatea bugetară și competitivitatea firmelor mici și mijlocii sunt esențiale pentru evitarea unei recesiuni mai profunde și a pierderii masive de locuri de muncă.