Impactul creșterii prețurilor la energie asupra economiei domestice este resimțit de 80% dintre români, conform unui sondaj realizat de Ipsos bva pentru Banca Europeană de Investiții (BEI). Această cifră reprezintă cea mai mare pondere din întreaga Uniune Europeană, subliniind dificultățile financiare cu care se confruntă cetățenii din România. În ultimele 12 luni, creșterea costurilor la gaz, combustibil sau electricitate a afectat semnificativ capacitatea de consum a populației.
Din cauza acestor costuri ridicate, 55% dintre români au fost nevoiți să își reducă cheltuielile zilnice pentru alimente sau sănătate, o pondere de asemenea superioară mediei europene. Mai mult, 27% dintre respondenți au ales să scadă temperatura de încălzire în locuințe pentru a gestiona facturile. O parte critică a populației, reprezentată de 27%, a ajuns să se îndatoreze, să solicite ajutor financiar sau să amâne plata facturilor de energie.
Tranziția energetică este considerată o urgență de către 76% dintre români, însă prioritățile s-au schimbat față de anii precedenți. În prezent, 79% dintre cetățeni se așteaptă ca procesul să aducă prețuri mai stabile sau mai scăzute, în timp ce 75% vizează o dependență redusă de importurile de petrol și gaze. Această schimbare de viziune pune accentul pe stabilitatea economică în detrimentul prioritizării exclusiv protecției climatice.
Modul de deplasare al românilor a fost influențat direct de prețurile la combustibil, cu 71% dintre cei interogați afirmând că și-au schimbat utilizarea mașinii. Aproximativ 47% dintre respondenți au renunțat la vacanțe sau la vizitele la familie și prieteni, iar 32% au optat pentru transportul public, mersul pe bicicletă sau utilizarea în comun a autoturismelor. De asemenea, 29% au limitat deplasările la nevoi fundamentale, precum cumpărăturile sau programările medicale.
Pentru a facilita tranziția, 79% dintre români doresc ca energia cu emisii reduse de carbon să devină o prioritate națională. Energia solară este menționată de 46% dintre participanți, urmată de energia eoliană, menționată de 26%. Interesant este faptul că gazul natural este susținut de 24% dintre respondenți, o pondere una dintre cele mai mari din Uniunea Europeană, reflectând mixul energetic actual.
Contextul economic al pieței de energie din România este marcat de perioade de importuri record, în special în contextul reducerii producției de energie eoliană. În anumite intervale, România a înregistrat prețuri pentru energia electrică printre cele mai scumpe din întreaga Uniune Europeană, fapt ce amplifică presiunea asupra bugetelor familiilor și subliniază vulnerabilitatea securității energetice naționale.