O propunere de majorare a salariului minim brut cu 300 de lei, de la 4.325 de lei la 4.625 de lei, ar avea un impact limitat asupra veniturilor reale ale lucrătorilor. Conform unei analize de impact prezentate de IMM România marți, angajații ar beneficia de doar 100 de lei net suplimentari la salariu. În același timp, costul total suportat de angajatori ar crește cu suma de 311 lei în fiecare lună, evidențiind decalajul dintre costul firmei și venitul net al salariatului.
Cercetarea subliniază că statul ar prelua aproximativ 68% din costul suplimentar generat de această majorare. Acest fenomen este explicat prin faptul că, odată cu expirarea scutirii de 200 de lei de la 31 decembrie 2026, o parte semnificativă din mărire este direcționată către taxe. Astfel, deși firma plătește mai mult, beneficiul real pentru persoana care muncește este minim, în condițiile actualelor reglementări fiscale care afectează distribuția veniturilor.
Firmele mici sunt cele mai vulnerabile în fața unei astfel de decizii, având deja presiuni din cauza costurilor cu energia și combustibililor. Analiza indică faptul că o majorare de 300 sau 500 de lei ar putea reduce profitul mediu al companiilor cu 12-18%. Grupa de afaceri cu o cifră de afaceri sub un milion de lei, care reprezintă 84% din total, este cea mai expusă, un singur salariat plătit la minim putând consuma între 25 și 33% din profitul mediu al unei astfel de entități.
În cazul antreprenorilor din firmele mici, situația devine critică, deoarece veniturile lor din dividende ar putea fi mai mici decât salariul net al unui angajat. Pentru o firmă medie cu cifra de afaceri sub 1 milion de lei, antreprenorul ar rămâne cu aproximativ 1.532-1.607 lei după majorare, o sumă inferioară salariului net de 2.799-2.920 lei al angajatului. La nivelul întregii economii, IMM România estimează costuri salariale suplimentare de până la 10,9 miliarde de lei pe an.
Din cauza acestor riscuri, IMM România propune înghețarea salariului minim brut pe țară pentru a menține competitivitatea companiilor românești. Organizația sugerează că, în loc de majorări de salariu brut, soluția ar fi reducerea fiscalității pe forța de muncă, o măsură susținută de 84,7% dintre antreprenori. Această strategie ar permite creșterea veniturilor salariaților fără a impune costuri nesustenabile angajatorilor, cu condiția ca statul să își reducă cheltuielile generale pentru a absorbi această scădere de taxe.
Deciziile privind salariul minim și fiscalitatea plății de muncă sunt elemente cheie în cadrul politic și economic al țării, influențând direct puterea de cumpărare a populației și stabilitatea companiilor. În România, aceste ajustări salariale sunt strâns monitorizate de organisme precum INS sau de confederațiile patronale, deoarece orice modificare a pragului minim de venit afectează direct bugetul de stat prin contribuțiile sociale și impozitul pe venit.