Unul dintre cele două reactoare de la Centrala Nucleară Cernavodă ar putea fi repornit la începutul lunii noiembrie, conform declarațiilor făcute de Cristian Bușoi. Fostul secretar de stat în Ministerul Energiei a explicat că această mișcare ar putea ajuta la reducerea presiunii exercitate asupra întregului sistem energetic național. Această posibilitate apare după ce ambele reactoare au fost oprite în perioada verii, afectând disponibilitatea energiei în țară.
Situația energetică a fost marcată de închiderea primului reactor la sfârșitul lunii iulie, urmată de oprirea celui de-al doilea reactor pe data de 13 august. Cristian Bușoi a menționat că aceste decizii au generat o presiune mare, care se va reflecta în prețurile energiei în toamna și iarna acestui an, precum și în primăvara anului viitor. Repornirea este așteptată la începutul lunii viitoare, nu în luna octombrie, așa cum se spera inițial.
Totuși, repornirea unui reactor nu va duce automat la scăderea prețurilor la electricitate, conform avertismentului oferit de Cristian Bușoi. Prețurile sunt relativ aliniate pe Piețele pentru Ziua Următoare (PZU), atât la nivel regional, cât și la nivel european. Atât timp cât o mare parte din electricitatea din România se tranzacționează pe PZU și nu se trece către contracte pe termen lung, volatilitatea va rămâne un factor prezent pe piață.
În ceea ce privește costurile, România nu are cele mai mari tarife absolute din Uniunea Europeană, dar prețurile sunt ridicate dacă sunt ajustate la puterea de cumpărare. În primul semestru din 2026, România ocupa locul 9 în UE la prețurile absolute pentru populație. Pentru sectorul industrial, prețul mediu de aproximativ 110 euro/MWh în 2025 a fost ușor peste media europeană, afectând competitivitatea companiilor energo-intensive.
Cristian Bușoi a subliniat că investițiile companiilor de stat și acțiunile instituțiilor publice, inclusiv ale Ministerului Energiei, ar fi putut avansa într-un ritm mult mai rapid. Deși proiectele private și prosumatorii au ajutat la extinderea sistemului, există o întârziere în dezvoltarea capacităților de producție. Prețurile mari la energie rămân o problemă europeană, agravată de conflictele din Ucraina și Orientul Mijlociu, influențând inflația și puterea de cumpărare.
Contextul energetic european este marcat de o volatilitate ridicată, în condițiile în care prețul gazelor a atins pragul de 100 de euro/MWh în Europa, o primă dată de la criza energetică din 2022. Această evoluție a prețurilor la combustibilii fosili contribuie la stabilitatea incertă a costurilor de producție și la presiunea constantă asupra piețelor de energie din întreaga regiune.