Nuclearelectrica a lansat miercuri, 4 noiembrie, etapele necesare pentru repornirea Unității 1 din cadrul Centralei Nucleare de la Cernavodă. Această decizie vine după ce reactorul a fost oprit anterior din cauza debitului foarte scăzut al Dunării, care a afectat procesul de răcire. Dacă toate etapele tehnice și de securitate nucleară vor fi respectate conform planului stabilit, reactorul va fi resincronizat cu Sistemul Energetic Național vineri, 6 noiembrie 2026.
Operațiunea de repornire este una complexă și nu se rezumă la un simplu proces tehnic, implicând multiple etape riguroase. Reprezentanții Nuclearelectrica au subliniat că reluarea funcționării poate avea loc doar după ce se îndeplinesc toate condițiile de siguranță nucleară. Directorul general al companiei, Mihai Gioară, a confirmat prin raportare către Bursa de Valori București că demararea acțiunilor specifice a avut loc după ce s-au asigurat condițiile minime de siguranță pentru desfășurarea operațiunilor.
În ceea ce privește cel de-al doilea reactor, repornirea acestuia nu este automată și depinde strict de evoluția debitului Dunării. Funcționarea unității necesită volume mari de apă pentru răcire, iar utilizarea Unității 1 va scădea nivelul apei în bazinul de aspirație. Din acest motiv, Nuclearelectrica așteaptă o creștere susținută a nivelului Dunării înainte de a putea începe procedura de pornire pentru Unitatea 2, fără a stabili încă o dată concretă pentru acest eveniment.
Situația de la Cernavodă a generat presiune asupra sistemului energetic, deoarece cele două reactoare asigură aproximativ 20% din producția de energie electrică a României. Oprirea lor, începută pe 28 iulie 2026, a forțat țara să apeleze la importuri de electricitate pentru a acoperi consumul. Mihai Gioară a declarat că reconectarea unității este esențială pentru stabilitatea sistemului și că echipa lucrează la soluții pentru a reduce vulnerabilitatea în fața unor episoade de secetă similară.
Impactul secetei a fost amplificat de faptul că, pe lângă energia nucleară, și hidrocentralele de la Porțile de Fier au fost afectate de debitul redus. În condiții de consum ridicat, precum cel de luni seară, când consumul a depășit 8.000 MW, importurile au fost necesare pentru echilibrarea rețelei. Reluarea producției de la Cernavodă este văzută ca un pas crucial pentru reducerea dependenței de energia importată și pentru asigurarea unei surse constante de producție.
Evoluția consumului de energie în România este monitorizată constant, iar în perioadele de temperaturi scăzute, cererea poate crește semnificativ. Conform datelor furnizate de Transelectrica, operatorul național de transport, România a înregistrat valori de consum ridicate, necesitând un aport extern pentru a menține stabilitatea. Această dependență de importuri a devenit mai vizibilă în contextul în care capacitățile de producție interne, atât nucleare, cât și hidroenergetice, au fost limitate de factorii climatici.