Datele oficiale publicate de Eurostat arată că salariul mediu brut anual din România a ajuns la 20.818 euro în anul 2025. Această valoare reprezintă o creștere de 7,3% față de nivelul înregistrat în perioada precedentă. Deși ritmul de creștere este superior celui de la nivelul Uniunii Europene, România rămâne în grupul statelor membre cu cele mai mici venituri din blocul european.
La nivelul întregii Uniuni Europene, salariul mediu anual ajustat pentru angajații cu normă întreagă a crescut cu 4,3%. Această evoluție a dus media europeană la aproximativ 41.500 de euro în 2025, de la 39.800 de euro raportați în 2024. În România, media anuală a urcat de la 19.397 euro la 20.818 euro, ceea ce înseamnă un venit lunar brut de aproximativ 1.735 de euro.
În ciuda avansului procentual mai mare al salariilor din România, decalajul financiar față de restul Europei a continuat să se extindă. România a câștigat 1.421 de euro într-un an, în timp ce media UE a crescut cu 1.691 de euro. Astfel, diferența anuală în bani între România și media europeană a crescut cu 270 de euro, ajungând la un total de 20.646 de euro.
Raportul indică faptul că România a trecut de la un nivel de 48,8% la 50,2% din media europeană. Totuși, disparitățile rămân masive între statele membre. Luxemburg deține cel mai mare salariu mediu brut anual, de aproximativ 85.600 de euro, o sumă de peste patru ori mai mare decât cea din România. Alte țări cu venituri ridicate sunt Danemarca, cu 73.500 de euro, și Irlanda, cu 64.400 de euro.
În partea opusă a clasamentului, România ocupă a patra poziție din punct de vedere al celor mai mici salarii. Bulgaria se află pe primul loc cu 16.200 euro, urmată de Grecia cu 18.800 euro și Ungaria cu 20.100 euro. Aceste patru țări reprezintă grupul cu cele mai mici niveluri de venituri ajustate pentru posturile cu normă întreagă în cadrul Uniunii Europene, conform indicatorilor statistici Eurostat.
Evoluția veniturilor din România are loc într-un context economic în care companiile de stat sunt monitorizate pentru posibile ajutoare financiare legate de tarifele la energie. În paralel, discuțiile privind stimularea pieței de capital și atragerea de investiții pe termen lung continuă să fie prezente în agenda economică națională, fiind esențiale pentru creșterea competitivității companiilor românești pe piețele externe.