Reprezentanții celor cinci mari confederații sindicale s-au reunit luni cu premierul Luca Niculescu pentru a discuta o serie de cerințe privind nivelul veniturilor. Printre principalele solicitări formulate de sindicate se numără majorarea salariului minim brut la pragul de 5.000 de lei. Această propunere de creștere salarială este supusă analizelor, într-un context în care se discută și modificări ale Legii Salarizării, care ar putea influența veniturile demnitarilor, inclusiv ale miniștrilor, parlamentarilor și primarilor.
Dumitru Costin, președintele Blocului Național Sindical, a susținut că această cerință de creștere a salariului minim nu este o decizie arbitrară. Conform declarațiilor sale, această măsură este rezultatul unei directive UE, care impune ca în fiecare stat membru să existe un mecanism pentru stabilirea salariului minim. România are deja o lege în acest sens, iar Dumitru Costin subliniază necesitatea de a aplica regulile stabilite prin acest mecanism de la nivel european.
Pe planul pensiilor, Sorin Grindeanu, președintele PSD, a solicitat Guvernului ca indexarea acestora să aibă loc de la 1 ianuarie cu un procent de peste 7%. Pentru un pensionar care în prezent încasează 2.000 de lei, această majorare ar însemna un spor de aproape 150 de lei lunar, în timp ce pentru cei cu o pensie de 4.000 de lei, suplimentul ar fi de aproape 300 de lei. Sorin Grindeanu a menționat că toate aspectele legate de buget și taxe vor fi discutate odată cu aprobarea bugetului.
Costul estimat pentru această majorare a pensiilor este de aproape 10 miliarde de lei pe an, o sumă pentru care nu există încă o sursă de finanțare clară. Ilie Bolojan, președintele PNL, a declarat că măsurile de controlare a cheltuielilor sunt necesare pentru a menține un deficit predictibil la finalul anului. Totodată, Mircea Abrudean, președintele Senatului, a menționat că PNL susține creșterea veniturilor românilor dacă aceasta este sustenabilă, dar subliniază necesitatea de a vedea de unde se vor găsi banii.
Economiștii avertizează asupra pericolelor de a promite noi cheltușeli fără o planificare riguroasă, mai ales în contextul necesității de a reduce deficitul bugetar. Christian Năsulea, profesor de economie mondială, a subliniat că statul nu poate acționa fără a avea un spațiu de rezervă pentru crize. Guvernul nu va putea decide ce măsuri de creștere salarială sau de indexare a pensiilor își poate permite pentru anul viitor până la finalizarea procesului de elaborare a bugetului.
În cadrul cadrului macroeconomic actual, gestionarea deficitului bugetar rămâne o prioritate pentru autoritățile române, având în vedere cerințele de consolidare fiscală. Deciziile privind nivelul minim de plată și ajustările pensiilor sunt strâns legate de capacitatea de autofinanțare a statului și de respectarea limitelor de deficit impuse. Fără o identificare clară a resurselor, aceste propuneri rămân în etapa de discuții politice și negocieri între partide și partenerii sociali.