Guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei, Anca Dragu, a declarat că legăturile economice dintre București și Chișinău necesită o consolidare semnificativă față de nivelul actual. În cadrul unui eveniment organizat la Banca Națională a României, marți, 29 septembrie, aceasta a subliniat că o dinamică sporită a acestor relații ar aduce beneficii ambelor state. În ciuda provocărilor, există semne de optimism privind creșterea fluxului de investiții românești în Republica Moldova.
Anca Dragu a menționat că reprezentanții Comisiei Europene și ai Fondului Monetar Internațional au ridicat frecvent semne de întrebare privind numărul scăzut de investiții din România în Moldova. Guvernatoarea a precizat că încearcă să identifice răspunsuri la această problemă, însă a observat o tendință pozitivă recentă. Un eveniment organizat de guvern și de Agenția de Investiții de la Chișinău, la care au participat mulți oameni de afaceri, a confirmat acest început de creștere.
Un aspect crucial pentru accelerarea investițiilor este sectorul energetic, care poate juca un rol de catalizator economic. Anca Dragu a făcut o comparație cu Statele Unite ale Americii, care au revenit rapid după criza din 2008-2009 datorită resurselor energetice mai ieftine decât în Europa. Ea consideră că România poate folosi această strategie pentru a accelera investițiile, acoperind întregul flux, inclusiv zona de distribuție, unde există încă multe aspecte de recuperat.
În ceea ce privește competitivitatea tehnologică, Anca Dragu a avertizat că România începe să piardă avantajul pe care l-a avut anterior în domeniul IT. Deși stimulul fiscal a susținut acest sector în trecut, acum este necesară o pivotare către noi direcții de creștere. Guvernatoarea a propus orientarea către inteligența artificială și securitatea cibernetică pentru a recâștiga o poziție de avantaj competitiv pe piața globală.
Pe lângă tehnologie, securitatea cibernetică a fost identificată ca un element esențial pentru viitorul economiei. Anca Dragu susține că tranziția de la IT-ul tradițional către zonele de înaltă tehnologie este necesară pentru a menține relevanța economică. Această schimbare de paradigmă ar putea ajuta la construirea unei baze economice mai solide, capabilă să susțină dezvoltarea pe termen lung atât în România, cât și în Republica Moldova.
Contextul dezvoltării economice și tehnologice este strâns legat de calitatea capitalului uman și de nivelul de pregătire profesională. În România, datele indică faptul că aproape un sfert dintre tinerii țării nu lucrează și nu urmează nicio formă de educație, o cifră mult peste media OCDE, care este de 14%. Această situație poate influența capacitatea de adaptare la noile domenii menționate, precum inteligența artificială sau securitatea cibernetică.