Republica Moldova a fost victima celei mai mari scurgeri de date din istoria sa, incident survenit în perioada 19 - 27 octombrie. Atacurile cibernetice au vizat sistemele guvernamentale, reușind să compromită informațiile personale ale unei treimi din populația țării. Autoritățile de la Chișinău au comunicat oficial despre amploarea incidentului abia sâmbătă seară, după ce Poliția a raportat un plan de destabilizare a statului prin incendierea instituțiilor publice.
Agenția de Guvernare Electronică (AGE) a raportat că primul atac major a avut loc în noaptea de 22 octombrie, fiind blocat abia pe 23 octombrie, la ora 11.30. În acest interval, au fost înregistrate aproximativ 11 milioane de solicitări de accesare a serviciilor publice digitale. Atacatorii au vizat un milion de coduri de identificare, reușind să extragă datele a peste 750.000 de cetățeni. Pentru a opri scurgerea, autoritățile au fost nevoite să deconecteze 82 de servicii publice și peste 30 de sisteme informaționale.
După primul incident, sistemele au fost vizate din nou pe 25 octombrie, urmat de o a treia tentativă de extragere a datelor pe 27 octombrie, în jurul orei 7.00. Cetățenii au început să semnaleze problemele pe rețelele de socializare, menționând accesarea neautorizată a datelor din aplicația EVO. AGE a recunoscut că hackerii au exploatat vulnerabilități ale unor servicii care nu necesită autentificare, folosind aceste breșe pentru a obține informații suplimentare prin metode de extragere succesive.
Datele compromise includ nume, prenume, data și locul nașterii, informații medicale, relații de rudenie, detalii despre pensii, dizabilități și vehicule. Hackerii au accesat și informații financiare precum IBAN, datorii fiscale, credite și istoricul plăților Mpay, precum și adrese de email sau numere de telefon. Deși datele pot fi folosite pentru înșelătorii telefonice sau fraude financiare, autoritățile precizează că plățile prin card nu au fost afectate, deoarece platforma guvernamentală nu stochează datele bancare sensibile.
Consecințele politice ale atacului au fost imediate, șefa Agenției de Guvernare Electronică, Nicoleta Colomeeț, anunțându-și demisia în cadrul ședinței de miercuri a Guvernului. Prim-ministrul Vasile Tofan a declarat că țara este ținta unor atacuri coordonate și că există indicii privind implicarea unor actori statali străini. Funcția de interim la AGE va fi ocupată de Artiom Cociu, în timp ce Vasile Tofan a subliniat necesitatea de a prioritiza securizarea sistemelor în detrimentul popularizării acestora.
Infrastructura digitală a Republicii Moldova a fost vizată constant, în special în perioadele electorale din 2024 și 2025, când s-au înregistrat tentative de destabilizare a scrutinului pro-UE. De exemplu, în ziua alegerilor parlamentare de pe 28 septembrie 2025, sistemele Comisiei Electorale Centrale au fost atacate de peste un miliard de ori. Deși investigațiile actuale nu confirmă oficial implicarea Federației Rusa în acest nou atac masiv, ipoteza unei campanii coordonate rămâne sub investigație.