Republica Moldova se află în pragul unei crize hidrologice majore, pe măsură ce resursele de apă din principalele cursuri de apă devin tot mai limitate. Președinta Maia Sandu a emis un semnal de alarmă, subliniind că problema apei a devenit un subiect extrem de presant pentru întreaga țară. Situația este agravată de scăderea drastică a nivelului apei în cadrule hidrografice vitale, ceea ce pune sub amenințare directă aprovizionarea cu apă a numeroaselor localități.
Nivelul apei din lacul de acumulare Novodnistrovsk a suferit o scădere alarmantă de peste 10 metri, atingând un prag considerat critic pentru stabilitatea sistemului. Această scădere afectează direct gestionarea resurselor din Nistru, fenomen care a început să producă efecte și în partea ucraineană. Maia Sandu a menționat că, în mai multe localități din Ucraina, livrarea apei se face deja conform unui grafic stabilit, din cauza nivelului scăzut al Nistrului.
O altă situație extrem de dificilă este raportată pe cursul râului Prut, unde debitul de apă evacuat a fost redus la doar 14 metri cubi pe secundă. Conform declarațiilor președintei, mai există doar 72 de centimetri până la pragul critic la care sistemul hidrotehnic nu va mai putea evacua apa. Din Prut sunt alimentate localități din raioanele Ungheni, Cahul, Cantemir, Glodeni, Fălești și Leova, zone care se confruntă acum cu riscuri de penie.
Pentru a evita un colaps, Maia Sandu a solicitat Guvernului, primăriilor și tuturor instituțiilor responsabile să identifice soluții imediate pentru prevenirea crizei. Președinta a subliniat că responsabilitatea principală a autorităților este asigurarea apei la robinet pentru cetățeni. Pe termen lung, ea propune adaptarea infrastructurii de captare, reducerea pierderilor din rețelele de distribuție, crearea unor rezerve strategice și promovarea reutilizării apei pentru a face față perioadelor de secetă.
Autoritățile din Republica Moldova au luat deja măsuri administrative pentru a gestiona acest deficit sever de resurse hidrice. Statul a declarat stare de urgență în sectorul hidrologic pentru o perioadă de 60 de zile. Această decizie a fost luată pe fondul deficitului grav de apă observat atât în Nistru, cât și în Prut, marcând o etapă de gestionare a crizei prin mecanismele de urgență prevăzute de lege.
Situația resurselor de apă din regiune este strâns legată de evoluția climatică și de gestionarea bazinelor hidrografice comune. Deficitul de apă din Nistru și Prut nu este un fenomen izolat, ci reflectă o vulnerabilitate structurală a infrastructurii de captare din Republica Moldova. Gestionarea acestor resurse necesită o coordonare atentă între instituțiile de stat pentru a menține funcționalitatea sistemelor de alimentare cu apă în condiții de secetă extremă.