Republica Moldova se confruntă cu o situație critică a resurselor de apă, pe măsură ce nivelul din lacul de acumulare Costești–Stânca a înregistrat o scădere de 1,28 metri într-o singură lună. Pentru a proteja rezervele de apă rămase, debitul care este evacuat în râul Prut a fost redus la doar 14 metri cubi pe secundă. Această scădere drastică are loc într-un context de secetă severă, în care autoritățile au raportat deja cote negative istorice ale Nistrului.
Expertul în ecologie Vladimir Garaba explică acest fenomen prin lipsa precipitațiilor din nordul Republicii Moldova și din regiunile ucrainene ale Carpaților, zonele de unde provin râurile Nistru și Prut. Deficitul de precipitații a început încă din perioada primăverii și a devenit mult mai accentuat în timpul verii. Vladimir Garaba susține că, pe termen scurt, este necesară negocierea cu Ucraina pentru gestionarea resurselor de apă ale Nistrului, în timp ce pe termen mediu trebuie evaluate râurile mici și iazurile construite fără autorizație.
Elena Culighin, președintele Centrului Național de Mediu, subliniază că prioritatea absolută trebuie să fie asigurarea populației cu apă potabilă, fără a compromite debitul necesar ecosistemelor. Printre măsurile propuse de aceasta se numără modernizarea infrastructurii, monitorizarea hidrologică și reducerea pierderilor de apă. De asemenea, Elena Culighin propune utilizarea mai eficientă a apei în sectoarele de agricultură și industrie, colectarea apei pluviale și reutilizarea apelor uzate epurate, acolo unde procesul este considerat sigur.
Alecu Reniță, președintele Mișcării Ecologiste din Moldova, atribuie scăderea cantității de apă schimbărilor climatice care afectează fluxul din Carpați către Nistru și Prut. În prezent, la bazinul de la Novodnestrovsk, debitul este de doar între 15 și 18 metri cubi pe secundă, o valoare mult sub nivelul tradițional de aproximativ 100 de metri cubi pe secundă în zona Naslavcea. Alecu Reniță solicită implementarea unui program regional de împădurire și protejare a zonelor umede.
Vladimir Garaba critică, de asemenea, practicile de adâncire a albiilor și construirea de canale în luncile râurilor, deoarece aceste acțiuni favorizează pierderile de apă. Pe lângă măsuri tehnice, experții pledează pentru restaurarea zonelor umede, protejarea vegetației de pe malurile râurilor și împădurirea bazinelor hidrografice. Responsabilitatea cetățenilor pentru prevenirea poluării și protejarea cursurilor de apă este, de asemenea, evidențiată ca fiind esențială pentru combaterea crizei hidrice.
Situația resurselor de apă din regiune este strâns legată de regimul de precipitații din zona Carpaților, care alimentează principalii vectori hidrografici ai zonei. În perioadele de secetă extremă, gestionarea debitelor de la baraje și monitorizarea constantă a nivelurilor din lacurile de acumulare devin instrumente vitale pentru prevenirea colapsului sistemelor de alimentare cu apă potabilă și pentru menținerea echilibrului ecosistemelor naturale.