Curtea Constituțională a Republicii Moldova a emis vineri o decizie definitivă prin care a respins sesizarea depusă de un grup de 11 deputați socialiști. Aceștia au contestat prevederea legală care impune candidaților la funcția de bașcan al Găgăuziei obligația de a cunoaște limba română. Instanța a stabilit că cerința este complet constituțională, oferind astfel un răspuns juridic final asupra condițiilor de eligibilitate pentru această funcție de conducere locală.
Sesizarea a vizat în mod specific sintagma „și română” inclusă în articolul 161 alineatul (4) din Codul electoral. Această normă juridică stabilește condițiile specifice pentru persoanele care doresc să candideze la funcția de Guvernator al unității teritoriale autonome Găgăuzia. Conform textului legal, candidații trebuie să aibă cel puțin 35 de ani și să fi locuit sau să locuiască permanent în această regiune de cel puțin 10 ani, pe lângă cerința lingvistică.
Deputații care au inițiat procesul au solicitat eliminarea referirii la limba română din lista de condiții obligatorii. Documentul de sesizare, depus pe 28 august, a fost semnat de Igor Dodon, Grigorii Uzun, Ala Ursu-Antoci, Alla Pilipețcaia și Alla Darovannaia. Printre semnatari se mai numără Marcel Cenușa, Pavel Voicu, Bogdan Țîrdea, Grigore Novac, Vlad Batrîncea și Vladimir Odnostalco, care au cerut modificarea criteriilor de eligibilitate.
Președinta Curții, Domnica Manole, a oferit motivația juridică din spatele hotărârii pronunțate de instanță. Ea a explicat faptul că limba română deține statutul de limbă de stat în cadrul întregului țară. Prin urmare, acest statut juridic se aplică obligatoriu și în teritoriul Găgăuziei, deoarece această unitate teritorială autonomă reprezintă o parte integrantă a Republicii Moldova, respectând normele constituționale de bază.
Cerința lingvistică impusă candidaților vizează atât limba găgăuză, cât și limba română, asigurând astfel o comunicare conformă cu legile statului. Decizia Curții Constituționale încheie disputa legală creată de grupul de deputați socialiști, confirmând că statutul limbii de stat este o componentă neclintibilă a regimului de eligibilitate. Această hotărâre stabilizează cadrul juridic pentru viitoarele alegeri de guvernator în regiunea autonomă.
În cadrul Republicii Moldova, statutul limbii de stat este un pilon fundamental al ordinii constituționale, influențând modul în care funcționarii publici și liderii locali trebuie să interacționeze cu instituțiile centrale. Această prevedere asigură coerența administrativă între unitățile teritoriale autonome și guvernul central, menținând unitatea juridică a statului prin aplicarea uniformă a normelor privind limba oficială în toate regiunile țării.