Balanța comercială a Republicii Moldova a înregistrat un deficit semnificativ de 4,42 miliarde de euro în perioada ianuarie–august 2026. Această cifră reflectă o diferență majoră între valoarea importurilor de mărfuri, care au însumat 6,66 miliarde de euro, și cea a exporturilor, care s-au ridicat la doar 2,24 miliarde de euro. Deficitul este cu peste 250 de milioane de euro mai mare decât s-a înregistrat în perioada similară a anului trecut.
Deși exporturile au cunoscut o creștere de 9,3% în aceste primele opt luni, ritmul de dezvoltare nu a fost suficient pentru a reduce dezechilibrul economic. Raportul dintre fluxurile comerciale indică faptul că, pentru fiecare 100 de euro cheltuiți pe importuri, economia moldovenească a obținut doar 33,6 euro din vânzările externe. Această situație evidențiază un decalaj de 66,4 euro între bunurile achiziționate din străinătate și cele vândute pe piețele internaționale.
Evoluția din luna august a accentuat presiunea asupra balanței comerciale, prin scăderea valorii livrărilor externe. Exporturile au coborât la 268,5 milioane de euro, înregistrând o scădere de 16,2% față de luna iulie și de 6,1% comparativ cu august 2025. În același timp, importurile au ajuns la 817,5 milioane de euro, fiind cu 7% mai mari decât în aceeași lună a anului trecut, ceea ce a dus la un deficit lunar de 549 de milioane de euro.
Sectorul energetic reprezintă un factor critic în menținerea facturilor ridicate pentru importuri. Conform datelor BNS, petrolul și produsele petroliere constituie 10,2% din total, gazele și produsele industriale din gaz reprezintă 9,5%, iar energia electrică ocupă 4,1%. Împreună, aceste categorii însumează 23,8% din importuri, echivalentul a aproximativ 1,59 miliarde de euro, evidențiind o dependență structurală de aprovizionarea externă cu combustibili.
Relațiile comerciale ale Republicii Moldova sunt concentrate în jurul Uniunii Europene, România fiind principalul partener. România a absorbit 29,9% din exporturile moldovenești și a furnizat 22,9% din importuri în primele opt luni ale anului. China ocupă locul al doilea la importuri, cu o pondere de 14,5%, urmată de Ucraina, cu 9,4%. La nivelul întregii UE, statele membre au absorbit 66,6% din exporturi și au furnizat 53,6% din importuri.
Dependența de combustibili și energie din exterior expune economia moldovenească la variațiile prețurilor internaționale și la riscuri de aprovizionare. Reducerea acestor vulnerabilități necesită, pe termen lung, diversificarea surselor de energie, dezvoltarea capacităților de producție interne și îmbunătățirea eficienței energetice pentru a compensa costurile mari ale importurilor.